Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Conform modificărilor operate la art. 251 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în procesul examinării cazurilor de încălcare fiscală în care se constatată indici de infracțiune, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) adoptă decizia asupra cazului de încălcare fiscală, în care se va indica exact prejudiciul cauzat prin încălcările admise, măsurile de înlăturare a acestor încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin încălcare.

Zilele trecute a avut loc primul eveniment tematic din cadrul Proiectului Danube Chance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Secretarul general de stat din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, a vorbit despre necesitatea sprijinului antreprenorilor, care sunt în dificultate sau în prag de faliment, prin măsuri de încurajare. Proiectul Danube Chance oferă un instrument nou de stimulare și suport pentru antreprenori, care va contribui nemijlocit la crearea unor politici de susținere a sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din Republica Moldova.

Evoluţia cadrului fiscal este una dintre provocările anului 2017, 37% din managerii intervievaţi în sondajul de opinie realizat de KeysFin au menţionat posibile măsuri fiscale, în timp ce anul trecut aceasta era principala provocare economică, considerată de 57% din oamenii de afaceri.

În activitatea entității operațiunile aferente refacturării cheltuielilor compensate apar, în mare parte, în baza contractelor de locațiune. Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 06.06.2002, prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie. Odată cu oferirea în locațiune a unui imobil/încăperi urmează a fi suportate și

Genurile de asistenţă juridică calificată pe care urmează să le acorde avocaţii persoanelor fizice şi juridice sunt enumerate în art. 8 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002 (în continuare – Legea nr.1260). Alin. (2) al acestui articol stabileşte că acordarea asistenţei juridice prevăzute la alin.(1) lit. c) şi e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel. Totodată, reglementările Legii nr.1260 conţin şi noţiunea de avocat stagiar, care, potrivit art. 15, poate fi cetăţean al RM licenţiat în drept, în privinţa căruia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei şi care are o reputaţie ireproşabilă, a promovat examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi contract de efectuare a stagiului profesional, condiția dată fiind obligatorie.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

I.Norme de reglementare La data de 18 aprilie 2019, de către Ministrul Finanțelor, a fost semnat Ordinul nr.65 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii” și a Dispozițiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii”. Conform pct.4 al Ordinului menționat, Avizul de însoțire a mărfii va putea fi utilizat din data de 1 mai 2019.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Proiectul legii cu privire la publicitate a fost discutat astăzi, 3 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Capitolul IV din acest proiect reglementează publicitatea comercială, care nu poate conține denumirea completă sau prescurtată a unui partid sau informații privind activitatea acestuia, denumirea unei organizații social-politice, nume ale politicienilor, referinţe la proiecte politice etc. sau datele de identificare ale persoanei juridice din sectorul statal care nu are statut de comerciant sau mijloacele de individualizare ale acesteia.

Posibilitățile asigurării unei colaborări sustenabile dintre Republica Moldova şi Forul Economic Mondial de la Davos (WEF), au fost puse în discuţie la întrevederea Prim-ministrului Pavel Filip cu Directorul executiv al WEF, Philipp Rosler.

Regulamentul privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate (SFIA) va fi examinat în cadrul ședinței Guvernului din 18 ianuarie curent. Documentul stabilește procedura de emitere de către Serviciul Fiscal de Stat a actului administrativ în vederea soluționării cererii unei persoane fizice sau juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, referitoare la aplicarea legislației fiscale asupra unei situații sau tranzacții viitoare specifice – soluție fiscală individuală anticipată. Astfel, potrivit proiectului Regulamentului, persoana fizică sau persoana juridică care intenționează să solicite Serviciului Fiscal de Stat emiterea unei soluții fiscale anticipate, va trebui să depună o cerere către organul fiscal.

Responsabili din cadrul Instituției publice ”Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Ministerului Finanțelor (MF) și Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP) au participat, în perioada 28-29 noiembrie, la un seminar regional privind învățământul și instruirile în domeniul contabilității, care s-a desfășurat la Viena. Acesta este al treilea seminar organizat în cadrul programului PULSAR de către Ministerul Finanțelor din Austria și Banca Mondială (BM) pentru țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic.

Începând cu 10 octombrie curent, pașapoartele vor fi eliberate pe un termen de 10 ani. În Monitorul Oficial din 10 august a fost publicată legea ce conține modificări la sistemul național de pașapoarte. Astfel, în noile pașapoarte emise nu se vor mai indica grupa sangvină și naționalitatea.

În dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1), 28 alin. (6) şi 31 din Legea insolvabilităţii. În fapt, agentul economic X, aflat în procedura falimentului, a depus în fata instanţei de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Cererea respectivă a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare, fiind desemnat un administrator provizoriu.

Obținerea profitului de rînd cu evitarea pe cît posibil a riscului reprezintă coordonatele oricărui mediu economic de succes, în cadrul căruia informația cuprinsă în situațiile financiare este elementul central al procesului decizional.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul sesizării pendinte la Judecătoria Chişinău, pe rolul căreia se află în procedura de examinare cererea introductivă depusă de către creditorul Y (Banca comercială), aflată în proces de lichidare, privind intentarea procesului de insolvabilitate împotriva agentului economic X. Conform prevederilor art. 9 din Legea insolvabilității nr.149 din 26.09.2012 (în continuare — Legea nr.149), procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate, stabilite în art. 10. al Legii.

În cadrul cauzei judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul – persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat, acceptate de instanță. În cadrul procedurii de examinare a recursului, avocatul întreprinderii a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale pentru a examina prevederile art. 88 din Codul civil, deoarece, în opinia sa, prevederile acetuia nu conţin criterii clare, previzibile şi accesibile, care ar justifica aplicarea unei asemenea măsuri de asigurare.

Proiectul „Reforma învățământului în Moldova”, implementat prin intermediul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) cu suportul Fondului de Investiții Sociale din Moldova, a fost supus auditului de către Curtea de Conturi. Raportul Curții cu privire la implementarea Proiectului pe exercițiul bugetar 2017 este publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie curent. Conform hotărârii, Curtea își exprimă opinia de audit fără rezerve pentru Rapoartele financiare interimare ale Proiectului, menționând că acestea nu conțin denaturări.