La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Autoritățile publice și prestatorii de servicii publice ar putea beneficia de o soluție software modernă, care urmează a fi utilizată în calitate de mecanism unic de livrare fizică a rezultatelor prestării serviciilor publice către persoane fizice și juridice. Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 25 august curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

În primele trei luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a constituit în preţuri curente 1723 mil. lei, cu 2,4% mai mult decât în perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,6%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

Rezultatele cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2020” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie a anului curent a constituit 7991,3 lei.   Două treimi din totalul salariaților (66,7%) au avut un salariu situat sub media pe țară (7991,3 lei), aproape fiecare al doilea salariat (47,3%) a avut un salariu mai mic de 6 mii lei, 31,5% din salariați au primit salarii cuprinse între 6 și 10 mii lei, iar 21,2% din totalul salariaților au avut salarii de peste 10 mii lei.  

Necesitatea prezenței în mediul virtual a afacerilor este incontestabilă. Un rol foarte important în dezvoltarea unui business îi revine imaginii acestuia pe web. La rândul său, site-ul web este un instrument al afacerii, prin intermediul căruia se promovează produsele sau serviciile și se câștigă. Existența unei companii pe internet crește credibilitatea companiei în raport cu potențialii sau actualii clienți.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Reprezentanții mediului de afaceri își vor putea apăra drepturile și interesele prin intermediul unui ombudsman, numit de Parlament. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat și propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop crearea instituţiei de ombudsman (avocat) în domeniul activităţii de afaceri.   Potrivit proiectului, ombudsmanul va acorda protecţie şi asistenţă antreprenorilor în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora de către autorităţile publice, organizaţiile şi întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

La 1 iulie 2021 au fost centralizate funcțiile de asistență juridică și de gestionare a bunurilor confiscate din cadrul Serviciului Fiscal de Stat. Conform noii structuri organizatorice a autorității fiscale, sunt formate două direcții noi.   Direcția generală expertiză juridică. Misiunea acesteia constă în asigurarea conformității actelor normative emise de SFS, acordarea asistenței juridice în activitatea autorității, aplicarea uniformă a legislației, reprezentarea intereselor SFS în instanțele judecătorești şi alte organe.  

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Analiza impactului implementării măsurilor din proiectul Regulamentului privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor (Regulament) elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) va fi analizat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Proiectul este elaborat în temeiul Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și pentru executarea prevederilor din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Se așteaptă că, în urma implementării activităților din Regulament la nivel național, operatorii vor putea contribui la reducerea cu până la 90% a volumului deșeurilor ajunse la groapa de gunoi și, respectiv, micșorarea treptată a suprafețelor de teren supuse contaminării prin depozitare a deșeurilor,

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

Proiectul de lege ce prevede scutirea de efectuare a auditului obligatoriu al situațiilor financiare aferente anului 2020 a entităților mijlocii, mari, precum și al situațiilor financiare consolidate ale grupurilor a fost avizat pozitiv de către Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului. Potrivit autorilor, implementarea proiectului va scuti o bună parte din întreprinderi de cheltuieli, care vor putea fi direcționate la onorarea obligațiilor de plată față de salariați, furnizori, la reducerea datoriilor, menținerea activității. 

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Cabinetul de miniștri a examinat joi, 12 august, proiectul de hotărâre care prevede adoptarea unui nou Cod vamal al Republicii Moldova. Acesta derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Moldovei în cadrul Acordului de Împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.   Așadar, documentul, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, presupune:

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.