La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

În urma unei campanii de publicitate organizate în luna iunie 2021 întreprinderea „X” (plătitoare a TVA), rezidentă a RM, a obținut un premiu în mărime de 36 000 lei de la altă întreprindere „A”, de asemenea rezidentă a RM. Care este regimul fiscal al operațiunii menționate și modul de reflectare în dările de seamă fiscale?  În conformitate cu pct. 38) art. 5 din CF, campanie promoțională reprezintă modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri, precum și organizarea de către autorități și instituții publice a acestor activități în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.

В пятницу, 31 декабря 2021 г., в МО был опубликован Закон №204/2021 о внесении изменений в некоторые нормативные акты, которым была утверждена бюджетно-налоговая политика на 2022 г.  Учитывая, что наиболее часто задаваемым налогоплательщиками вопросом является размер освобождений, которые будут применяться в текущем году, мы подготовили сравнительную таблицу, из которой можно получить информацию как о действовавших в 2021 г. освобождениях, так и о вступивших в действие с 1 января 2022 г. Напоминаем, правом на личное освобождение могут воспользоваться только налогоплательщики, годовой налогооблагаемый доход которых не превышает 360000 леев.

Conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Serviciul Fiscal de Stat ar putea efectua activități speciale de investigație pentru anumite infracțiuni. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative, ce are ca scop extinderea atribuțiilor SFS pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor economice. Astfel, potrivit proiectului, prin completarea Codului de procedură penală cu art. 2692, autoritatea fiscală, similar Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Centrului Naţional Anticorupţie, ar putea efectua activități speciale de investigație pentru următoarele infracțiuni:

Ținând cont de faptul că, până la finele anului 2021, va fi exclus funcționalul de autentificare cu login/e-mail și parolă pe portalurile www.raportare.gov.md  și www.servicii.fisc.md, venim în sprijinul contribuabililor cu articolul „Identitatea electronică: excluderea opțiunii de autentificare cu nume de utilizator și parolă. Autentificare va fi posibilă doar prin MPass”.    Deși anterior acesta a fost accesibil doar pentru abonații publicației „Monitorul Fiscal FISC.md”, astăzi oferim accesul tuturor persoanelor interesate, luând în considerare importanța subiectului și necesitatea informării utilizatorilor serviciilor fiscale electronice.

Agentul economic „X” din anul 2015 deține dreptul de proprietate asupra unui bun imobil (teren), cu suprafața de 0,452 ha și modul de folosință - „pentru construcție”. În anul 2018 pe o parte din acest teren a fost inițiată construcția a două blocuri locative, care au fost finisate și date în exploatare în luna august 2021. Terenul până în prezent se află în proprietatea agentului economic „X” și nu a fost transmis către Asociația de coproprietari în condominiu, dat fiind faptul că pe acesta urmează a mai fi construite încă două blocuri locative. În anii 2015 -2020 agentul economic a calculat și achitat pentru acest teren impozitul pe bunurile imobiliare reieșind din valoarea estimată de către organul

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

În implementarea mecanismului de subvenționare a creării locurilor de muncă au fost identificate o serie de carențe. În scopul eliminării acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) propune excluderea limitei de vârstă pentru bărbați și femei ca subiecți ai subvenției, micșorarea pragului minim de locuri de muncă create de la 100 la 50 persoane, extinderea activităților economice, inclusiv din sectorul turismului, pentru care agenții economici pot beneficia de subvenție la crearea locurilor noi de muncă în vederea susținerii domeniilor prioritare ale economiei naționale.  

Ministerul Finanțelor a organizat joi, 13 august 2020, a doua ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură. Discuțiile au vizat inițiativa legislativă de modificare a Codului fiscal, precum și propunerile Ministerului Finanțelor privind regimul TVA în agricultură.   Astfel, în debutul ședinței a fost examinată inițiativa legislativă ce vizează propunerea de aplicare a procedurii taxării inverse pentru livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat prin prisma unor exemple concrete oferite de către Ministerul Finanțelor, fiind, totodată, descris și prezentat detaliat de către autorul proiectului de lege.

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

(40.4.13) Ce documente urmează să prezinte producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale pentru confirmarea subvenţiei?   (40.4.12) Care producători agricoli afectați de calamitățile naturale pot beneficia de programul de subvenționare a dobînzilor?

В Законе о бюджете государственного социального страхования на 2022 год не установлены штрафные санкции за нарушения при исчислении взносов ОГСС. Означает ли это, что такие санкции применяться не будут?   Следует отметить, что Законом №238/2021 о внесении изменений в Закон № 489/1999 о государственной системе социального страхования внесен ряд положений Закона о бюджете государственного социального страхования на каждый отчетный год. Среди них и положения о санкциях за нарушения законодательства в области обязательного государственного социального страхования.

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP) a fost prezentată o analiză comparativă între sistemele fiscale din Republica Moldova și România, la partea de TVA. Potrivit experților de la Mazars, între sistemele TVA ale celor două țări există mai multe elemente comune, dar și deosebiri ce țin de alinierea la practicile comunitare.

Unii agenții economici cu o anumită periodicitate (fie lunar sau trimestrial, fie cu ocazia sărbătorilor), în temeiul regulamentului intern, oferă angajaților cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. O parte din angajatori se confruntă cu dificultăți ce țin de reflectarea corectă și regimul fiscal al sumelor ce constituie valoarea cadourilor (primelor în formă nemonetară) oferite angajaților.   Pentru a aduce mai multă claritate la acest capitol, în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” publicăm articolul „Acordarea cadourilor (primelor în formă nemonetară) angajaţilor: aspecte contabile și fiscale” semnat de Marcela Dima și Natalia Țiriulnicova,