În cazul în care valoarea litigiilor este redusă, cererea de chemare în judecată, inclusiv a agenților economici privind recuperarea datoriilor, este examinată în cel mult 6 luni. Până la 1 iunie 2018, examinarea pricinilor civile au impus respectarea acelorași norme de procedură, indiferent de complexitatea fiecăreia în parte.

Rata inflației anuale, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a înregistrat valori de 2,8% în luna martie și 3,2% – în luna aprilie curent, îndreptându-se spre intervalul țintei inflației. Totodată, se preconizează că inflația de bază va spori în anul 2019 și va inversa trendul în anul 2020, constituind 5,1% în anul curent și 6,5% în anul viitor, iar ritmul de creștere a prețurilor reglementate va spori semnificativ, dar cu o revenire la nivelul de 0,9 – 1,3 % în a doua jumătate a anului 2020. Datele au fost făcute publice de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui briefing de presă, unde a fost prezentată evoluția ratei anuale a inflației, a situației macroeconomice și factorii principali care determină comportamentul acestora.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Pentru consolidarea terenurilor în Republica Moldova agricultorii au nevoie de un sprijin, inclusiv metodologic, care ar oferi posibilitatea aplicării practicilor moderne de cultivare a terenurilor prin rotația culturilor și diversificarea produselor agricole, cu utilizarea sistemelor și tehnici de irigare rentabile pe terenurile consolidate, consideră Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1075/2007 cu privire la aprobarea Regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

În conformitate

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.

Începând cu 1 septembrie curent, ar putea fi interzisă aprovizionarea unităților comerciale cu bunuri și produse sau prestarea acestora a serviciilor efectuate prin intermediul autocamioanelor care staționează direct pe carosabil, în orele de vârf – 07:00 – 09:00 și 17:00 – 19:00. Restricția poate fi aplicată pentru magazinele amplasate în perimetrul anumitor străzi. Primăria municipiului Chișinău propune spre consultări publice un proiect de dispoziție, potrivit căruia străzile pe care se va interzice aprovizionarea unităților comerciale în orele de vârf sunt:

Prevederile Legii cu privire la tichetele de masa nr. 166 din 21.09.2017 (în continuare – Lege) reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unităţile comerciale/de alimentaţie publică.

Partea I Tabela aferentă amenzilor/penalităților aplicate de Serviciul Fiscal de Stat (conform Legii nr. 178 din 26 iulie 2018)

Factura fiscală în format electronic (e-Factura) va fi utilizată începând cu 1 iulie 2020 și nu din 1 iulie curent, după cum prevede art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului Fiscal. Parlamentul a votat vineri, 12 iulie, în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal, ce prevede ca acest termen să fie extins cu un an. Astfel, obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice va surveni la 1 iulie 2020. Necesitatea acestei modificări rezultă din faptul că sistemele contabile ale entităților încă nu au fost ajustate la noul document.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Pe parcursul lunii martie 2019, în țară au fost înregistrați 2417 șomeri, dintre care 1201 femei, potrivit Raportului privind măsurile de ocupare și protecție socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, elaborat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Totodată, în luna martie au fost plasați în câmpul muncii 1063 de șomeri, 525 dintre care erau femei. În această lună au fost înregistrate 8261 locuri de muncă vacante. La finele lunii de raportare, 1304 de șomeri beneficiau de ajutor de șomaj, cheltuielile totale pentru acordarea ajutorului de şomaj constituind 5249,2 mii lei. Mărimea medie a ajutorului de şomaj a atins nivelul de 1608,56 lei.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

O companie cu sediul în SUA urmează să presteze servicii de consultanță unui ONG din RM. Conform proiectului de contract ONG va avea obligația de a asigura partea logistică (biletele avia și cazarea reprezentanților). Astfel, pe lângă serviciile de consultanță în invoice vor fi specificate și compensarea cheltuielilor legate de procurarea biletelor la avion, cazarea în folosul angajaților companiei nerezidente. Care este tratamentul fiscal în cazul dat în partea ce ține de TVA la import de servicii și impozitul pe venit? Care vor fi obligațiile aferente TVA și impozitul pe venit în cazul în care cheltuielile pentru hotel și biletele avia vor fi compensate de compania din SUA?

O entitate trebuie să determine dacă este oportun să analizeze fiecare tratament fiscal incert în mod separat sau împreună cu unul sau mai multe tratamente fiscale incerte, în funcție de abordarea care prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii. Pentru a determina care dintre cele două abordări prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii, o entitate ar putea ține seama, de exemplu: a) de modul în care își întocmește declarațiile fiscale și susține tratamentele fiscale pe care le aplică; sau b) de modul în care entitatea se așteaptă ca autoritatea fiscală să efectueze controlul și să rezolve aspectele care ar putea apărea în urma acestui control.

În Moldova este planificată modificarea regulilor creditării nebancare pentru minimizarea riscurilor îndatorării excesive a consumatorilor persoane fizice și protecția beneficiarilor produselor de creditare. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) Iurie Filip și șeful direcției generale creditare nebancară de la CNPF, Alina Cebotariova. Ei au menționat că proiectul de lege elaborat de CNPF, care prevede modificări la o serie de acte normative, după consultări și aprobarea de Guvern, va fi remis Parlamentului. Scopul modificărilor propuse este perfecționarea bazei normativ-juridice privind activitatea organizațiilor de creditare nebancară (OCN), pentru protecția drepturilor consumatorilor, dar și ajustarea unor legi din domeniul de reglementare, legate de activitatea organizațiilor de creditare nebancară la prevederile Legii privind organizațiile de creditare nebancară.

În luna mai 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate trei emisiuni – una de constituire (în valoare de 0,06 mil. lei) și două suplimentare (în valoare de 47,58 mil. lei). Totodată, volumul emisiunilor de acţiuni în mai 2019 s-a majorat comparativ cu aceeași lună a anului precedent cu 14,47 mil. lei, potrivit datelor publicate de Comisa Națională a Pieței Financiare. Totodată, în primele cinci luni ale anului curent au fost realizate opt emisiuni de valori mobiliare în valoare totală de 61,94 mil. lei, ceea ce constituie o descreștere cu 318,26 mil. lei comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.