Cui îi revine obligația de a calcula și achita impozitul pe bunurile imobiliare dacă, reieșind din dispozițiile art. 277 din CF, subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice – proprietarii, deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare ce se află în proprietatea publică (a statului sau în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale), iar autoritatea administrației publice locale nu a acordat proprietarului bunului imobil (persoană fizică) scutirea la plata impozitului pentru bunurile imobiliare?

Conform Legii Nr. 845-XII din 01.03.1992 (modificată prin Legea Nr. 178 din 11.07.2012), „persoana fizică cetățean al Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care, la situația de la 1 ianuarie 2012, deține mijloace băneşti în sumă mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută străină are obligația să depună la inspectoratul fiscal de stat teritorial după locul domiciliului sau reşedinței, pînă la 31 decembrie 2012, declarația cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.” Fondatorul, Directorul în conformitate cu prevederile Codului Civil, sunt persoane fizice. Însă, în calitatea lor de fondator sau director al întreprinderii, sunt implicați în desfășurarea activității antreprenoriale. Prin urmare, în baza normei legale suscitate, aceștia nu sunt obligați să prezinte declarația privind disponibilul de mijloace bănești, avînd chiar și 2 și 3 milioane de lei? În cazul în care directorul sau fondatorul încheie un contract de împrumut cu întreprinderea sa, acesta se consideră a fi o persoană juridică sau un întreprinzător? Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a examinat interpelarea Dvs. privind modalitatea de declarare a disponibilului de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 şi comunică următoarele.

Chişinău, 16 iulie 2013 – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) a semnat un Acord de colaborare cu Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) privind accesul la informaţia din Bazele de date ale obiectelor de proprietate intelectuală deţinute de AGEPI.

Darea în locaţiune a bunurilor imobile de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – locator) altor persoane fizice similare (în continuare – locatar) are o răspîndire mai accentuată în municipiile republicii, în special, în mun. Chişinău. Cu toate că, aparent, mecanismul de impozitare a veniturilor din locaţiune este destul de clar descris, mai este loc de îmbunătăţire, atît din punct de vedere al administrării fiscale, cît şi al conformării prevederilor mecanismului în cauză. Baza normativă actuală conţine reglementări exprese în art. 901 alin. (34) al Codului fiscal.

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pe marginea multiplelor adresări parvenite atât din partea organelor fiscale teritoriale, cât şi din partea contribuabililor privind modul de confirmare documentară a achiziţiilor făcute de la persoanele fizice cetăţeni şi, în acest context, regimul aplicării dispoziţiilor art.24 din Codul fiscal, precum şi întru executarea Deciziei Consiliului Consultativ nr. 315 din 24 octombrie 2013, comunică următoarele.

După cum a fost menționat, pentru intentarea procesului de insolvabilitate, fie debitorul sau creditorul trebuie să depună o cerere introductivă în condițiile prevăzute de prevederile art. 9 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Deci, cu depunerea acestei cereri, începe prima etapă în desfășurarea procedurii de insolvabilitate.

Datele din Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti constituie secret fiscal şi legea prevede expres cazurile şi organele în care această informaţie poate fi furnizată. Pentru a asigura secretul informaţiei, s-a mers pe mai multe căi, inclusiv limitarea numărului de funcţionari fiscali, implicaţi în recepţionarea declaraţiei menţionate.

Impactul reorganizării persoanelor juridice, ce practică activitate de întreprinzător, asupra efectuării înscrierilor în Registrul fiscal de stat, urmează a fi conceput prin prisma următoarelor reglementări ale Codului fiscal.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

Asociaţia, în calitatea sa de persoană juridică, este proprietar al unui bun imobil cu destinaţie nelocativă şi, drept urmare, reieșind din prevederile art. 277 alin. (1) lit. a) al Codului fiscal, apare ca subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Totodată, se constată că, potrivit prevederilor art. 283 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal, de plata impozitului pe bunurile imobiliare sunt scutite organizaţiile necomerciale, care corespund cerinţelor art. 52 al acestuia, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială. Drept urmare, ţinînd cont de faptul că Asociaţia, conform prevederilor art. 52 din Codul Fiscal, este scutită de plata impozitul pe venit, apare întrebarea dacă poate beneficia aceasta de scutiri şi la plata impozitului pe bunurile imobiliare?

În cazul în care persoana întreținută îşi face studiile la o instituție ce se afă peste hotarele Republicii Moldova, va avea dreptul părintele copilului să benefcieze de scutirea pentru persoanele întreținute la întreprinderea unde este angajat, la determinarea de către angajator a impozitului pe venit din plățile salariale efectuate? În anul 2011, conform art. 35 din Codul fscal, contribuabilul (persoană fzică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Înregistrarea fiscală a persoanelor ce practică activitate de antreprenoriat, reprezentînd un segment al procedurilor necesare ce ţin de înregistrarea de stat a unei întreprinderi, are drept scop luarea la evidenţă fiscală a contribuabililor şi a obiectelor impozabile. Înregistrarea fiscală a întreprinderilor derulează în cadrul iniţierii înregistrării de stat a acestora.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07-1998, impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de deservire socială, taxa pentru amenajarea teritoriului.

Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 01.01.2012 este o declarație de o singură dată. Însăși esența acestei Declarații constă în stabilirea unui punct de pornire, în scopul stabilirii sumei inițiale de la care se va duce evidența veniturilor și a cheltuielilor persoanelor fizice – cetățeni, adică se va stoca „istoria fiscală a cetățeanului”. Astfel, toți cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de a declara suma disponibilă, fără a fi obligați de a indica sursa de venit.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Vă rugăm să ne explicați dacă în situația dată la soți apare obligația de prezentare a declarației privind impozitul pe venit, în cazul în care aceștia au obținut venit sub formă de salariu doar la un singur loc de muncă? În conformitate cu prevederile art. 34, alin (1) din Codul Fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 8 640 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Totodată, menționăm că persoana fizică rezidentă, aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art. 33 alin. (2) din Codul Fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 13 560 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Care este procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală şi care elemente obligatorii trebuie să fie respectate de către organul fiscal? Conform art. 216 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilul, în caz de dezacord cu actul de control fiscal, este obligat să prezinte în scris, în termen de pînă la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Procesul de insolvabilitate încetează printr-o hotărîre de încetare a procesului de insolvabilitate, emisă de către instanţa de judecată în temeiurile şi în modul stabilit la art. 150, 154, 157-159 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001. După distribuirea activelor, instanţa emite o hotărîre de încetare a procesului de insolvabilitate, pe care o publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, iar la a două săptămînă de la publicarea hotărîrii, administratorul va prezenta organului de înregistrare hotărîrea de radiere a persoanei juridice din registru sau de decădere a persoanei fizice din dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător (art. 150 al Legii insolvabilităţii).