Modernizarea europeană a Republicii Moldova dictează o nouă abordare a relației dintre autoritatea fiscală şi contribuabil, bazată pe transparență şi corectitudine, iar principiile majore ale acestei reforme sunt transparența, simplificarea şi reducerea costurilor de onorare a obligațiunilor față de buget – la nivelul agenților economici, şi a costurilor de administrare fiscală – la nivelul autorității fiscale, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul Mesei rotunde ”Modernizarea Serviciului Fiscal de Stat în beneficiul contribuabililor”. Evenimentul s-a desfășurat cu concursul SFS, FMI, BM, OECD, Agenției Fiscale Suedeze și Monitorul Fiscal Fisc.md.

În acest context, autorităţile publice, partenerii sociali, asociaţiile reprezentanţilor autorităţilor locale, organizaţiile societăţii civile, agenţii mediului de afaceri şi alte părţi interesate se invită să prezinte propuneri şi sugestii pentru elaborarea documentului respectiv, în special la politicile bugetare, fiscale şi vamale, precum administrării fiscale şi vamale.

Comentăm Proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative ce ţine de realizarea politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2014. Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative în partea ce ţine de realizarea politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2014 şi perfecţionarea legislaţiei bugetar-fiscale şi vamale.

Privind modificările operate în art. 103 al Codului fiscal prin Legea nr. 62 din 30.03.2012 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în temeiul art. 133 alin. (l) lit. d) din Codul fiscal, prin prisma modificărilor operate în art. 103 al Codului fiscal prin Legea nr. 62 din 30 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 64 din 03 aprilie 2012, art. 215), comunică următoarele.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

4. (8.2.5.5) Care este mecanismul de calculare şi achitare taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM, pentru perioada fiscală aferentă anului 2014, în cazul autovehiculelor mixte care, în urma reutilării, sunt în continuare calificate ca microbuze/autobuze? Spre exemplu, autovehiculul mixt (înregistrat în certificatul de înmatriculare ca microbuz) are capacitatea cilindrică a motorului — 1986 cm3, masa totală — 1,9 tone şi 6 locuri pentru pasageri?

Dacă acum doi ani Serviciul Vamal era o structură închisă, iar problemele mediului de afaceri rămâneau nerezolvate, în prezent situaţia s-a schimbat radical. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii businessului care spun că, datorită reformelor implementate, Serviciul Vamal a devenit în prezent una dintre cele mai deschise şi receptive instituţii. Cea mai importantă realizare este vămuirea electronică, care reduce simţitor cheltuielile băneşti şi de timp ale agenţilor economici.

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 334 din 14 mai 2014 „Cu privire la aprobarea listei actelor legislative şi normative care vor fi monitorizate de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice în anul 2014”, Ministerul Economiei anunţă iniţierea procesului de monitorizare a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012 în scopul identificării gradului de executare şi de inaplicabilitate a prevederilor Legii date, determinării faptului dacă obiectivele şi/sau scopul au fost îndeplinite, dacă au apărut careva consecinţe neprevăzute sau negative, precum şi în scopul elaborării recomandărilor de remediere a consecinţelor negative.

De la 1 ianuarie 2014 cetățenii Republicii Moldova pot introduce pe teritoriul țării mărfuri neimpozabile în valoare de 300 de euro, transmite NOI.md. Aceste modificări în legislație au fost aprobate anterior de Parlament. Astfel, a fost majorată limita neimpozabilă de la 200 la 300 euro a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova de cetățeni, fără achitarea drepturilor de import (TVA, accize și taxa vamală).

La începutul ediției vă propunem interviul cu Șeful Inspectoratului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, cu genericul: Opțiunea SFS în favoarea conformării fiscale voluntare deja dă roade. Șeful IFPS Ion Prisăcaru vorbește despre reformele și schimbările realizate în perioadă de un an – începînd cu numirea Dumnealui în funcție, despre acțiunile și sarcinile planificate, semnează, ce rezultate ar putea aduce acestea în viitor pentru sistemul de administrare fiscală și pentru contribuabilii.

În Monitorul Oficial din 21 iulie a fost publicată Hotărîrea nr. 613 din 21.07.2014, prin care Guvernul și-a angajat răspunderea politică asupra aprobării Nomenclaturii combinate a mărfurilor, ce va intra în vigoare din 2015.

În Monitorul Oficial din 29 august, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, potrivit căreia a fost aprobat un nou Regulament cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări.

În Republica Moldova, ca şi în alte state ale lumii, factura reprezintă un document contabil întocmit în cadrul unei tranzacții (operațiuni) economice de către partea furnizoare în favoarea părții beneficiare. Factura, de regulă, conține elemente prestabilite, necesare identificării şi evidenței contabile a operațiunii economice, precum şi deducerii impozitelor prevăzute de lege. Aceste elemente, pot include lista cu mărfurile (bunurile) vîndute sau serviciile prestate beneficiarului (clientului) de către furnizor, datele de identificare fiscală ale clientului, datele furnizorului, prețul unitar, cota TVA, cantitatea şi suma totală a facturii.

Serviciul Fiscal de Stat are stabilit un obiectiv strategic în activitatea sa, care se referă la comunicare continuă cu contribuabilii, fiind o instituţie publică deschisă dialogului, care ia în considerare şi respectă necesităţile acestora.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau de moștenire constituie sursă de venit neimpozabilă.

O nouă Cameră Bilaterală de Comerţ şi Industrie (CBCI) Republica Moldova – România a fost deschisă la Chişinău. Scopul principal al noii asociaţii constă în asigurarea unui mediu de afaceri stabil, coerent, transparent şi favorabil dezvoltării durabile a economiei, inclusiv prin promovarea unor iniţiative legislative, scrie Realitatea.md.

Potenţialul societăţii informaţionale este în continuă creştere datorită dezvoltării tehnologice şi a căilor de acces multiple. În acest context, desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de securitate a sistemelor informatice impune existenţa unui sistem IT funcţionabil. Managementul securităţii sistemelor IT constituie un factor hotărâtor în buna desfăşurare a activităţii unei companii, pentru asigurarea protecţiei datelor şi a efectuării de tranzacţii electronice.

Stimați cititori, vă informăm că a fost prezentat opiniei publice proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Conform acesteia se propune completare Codului Fiscal care va acorda dreptul contribuabililor ( persoană juridică sau fizică) odată cu prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, în lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional, de a desemna un cuantum procentual de pînă la 2% din suma impozitului pe venit achitat anual, către organizaţiile necomerciale de utilitate publică.

În cazul datoriilor compromise, mecanismul de trecere în cont a sumelor TVA aferente acestora este stabilit prin art. 116 alin.(1) din Codul fiscal. Astfel, dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A.

Vameşii vor fi obligaţi să elibereze mărfurile importatorilor, chiar dacă vor exista divergenţe între cele două părţi, privind valoarea produselor. În schimb, agenţii economici vor trebui să prezinte, în decurs de 30 de zile, acte care să confirme valoarea în vamă. O iniţiativă legislativă în acest sens, semnată de Valeriu Guma, a fost examinată azi în Parlament. Iniţiativa legislativă prevede că, "în cazul în care organul vamal dispune amânarea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul este în drept să ridice mărfurile dacă depune la bugetul de stat o garanţie care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor respective". Garanţia reprezintă diferenţa dintre valoarea declarată de organul vamal şi cea declarată de importator.