Noul cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sectorul bugetar a devenit aplicabil din 1 decembrie 2018, odată cu punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Noile reglementări se referă la salarizarea persoanelor cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, a persoanelor care ocupă funcții cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Deschiderea piețelor externe de desfacere constituie pentru contribuabilii rezidenți o oportunitate de diversificare a activității, de majorare a rentabilității, cât și de formare a unui registru de clientelă internațională, cu mari oportunități de dezvoltare. Pentru realizarea obiectivelor și proiectelor respective, contribuabilii adesea optează pentru deschiderea conturilor bancare în străinătate, fapt care facilitează organizarea și dezvoltarea activității de întreprinzător.

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost aprobată politica fiscală și vamală pentru anul 2022, vine și cu precizarea noțiunii de cod fiscal – număr personal de identificare al contribuabilului, atribuit în modul stabilit de Codul fiscal, precum și a situațiilor în care IDNP, din diferite motive, nu este atribuit.   Astfel, în redacție nouă este prezentat conținutul lit.c) pct.28 art.5 din CF. Începând cu 1 ianuarie 2022, data punerii în aplicare a Legii nr.204/2021, codul personal (IDNP) este cel atribuit persoanei fizice cetățean al RM de către autoritatea competentă conform cadrului normativ. În cazul lipsei IDNP, codul fiscal reprezintă seria și numărul (fără spații) al pașaportului, iar dacă nu dispune de pașaport

În contextul instituirii, începând cu 22 ianuarie, a noi măsuri temporare pentru a opri răspândirea COVID-19, inclusiv desfășurarea procesului educațional online, autoritățile vin cu precizări privind implementarea măsurilor de susținere în perioada pandemiei COVID-19, ce vizează acordarea indemnizației pentru salariații cu copii în vârstă de până la 12 ani, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim fizic și  acordarea zilelor libere angajaților care se vaccinează împotriva COVID-19.

În articol vor fi examinate aspectele ce țin de perfecționarea documentelor în colectarea ouălor și determinarea adaosului greutății vii a păsărilor, luând în considerare documentele primare și centralizatoare care ar asigura managementul de top cu informațiile necesare în luarea deciziilor referitor la:

Pasibili a fi incluși în lista agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronica (e-factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării au devenit și agenții economici care în ultimele 6 luni au fost monitorizați prin prisma postului fiscal și, la momentul selectării pentru a fi incluși în listă, posturile fiscale nu mai funcționează, cât și cei ai căror fondatori/conducători au deținut funcții de fondator/conducător la contribuabilii la care a fost inițiată procedura de insolvabilitate pe parcursul ultimelor 12 luni până la data intentării.   În MO din 10 iunie 2022 a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul nr.285 al Serviciului Fiscal de Stat din 8 iunie curent cu privire la modificarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura), aprobată prin Ordinul SFS nr. 645/2018.

Pasibili a fi incluși în lista agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronica (e-factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării au devenit și agenții economici care în ultimele 6 luni au fost monitorizați prin prisma

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice de valoare mică pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Aceste prevederi nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. Menționăm că, în conformitate cu Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, achiziţia publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziţii publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatorii economici selectaţi de acestea, indiferent dacă bunurile,

Pe teritoriul spațiilor verzi proprietate publică agenții economici vor amplasa doar obiective compatibile cu destinația acestor spații: instalații pentru practicarea sportului și a jocurilor, destinate odihnei, obiective cultural-artistice, precum și unități comerciale mobile, fără posibilitatea edificării unor construcții. Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă prin care se propune indicarea expresă în Legea nr. 59/1999 privind spațiile verzi ale localităților urbane și rurale a posibilității de eliberare de către autoritățile locale a autorizației pentru amplasarea doar a obiectivelor compatibile cu spațiile verzi.  

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Conform pct. 103 lit. a) din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.352 din 28.09.2017, în cazul înregistrării subdiviziunilor/obiectelor impozabile, în cerere/constatare privind înregistrarea/lichidarea şi suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile, se va completa şi se va marca la rubrica respectivă de către contribuabili, în cazul dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune, chirie, arendă, folosinţă ş.a.), cît şi modificările ulterioare.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Ieri, 10 ianuarie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 175/2021 pentru modificarea unor acte normative (pachetul de digitalizare), prin care au fost operate modificări și în domeniul protecției datelor cu caracter personal, inclusiv excluderea obligației operatorilor de date cu caracter personal de a notifica Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Ca urmare, alin. (2) și (4) ale art. 741 din Codul contravențional ce prevede sancțiuni în cazul prelucrării datelor cu caracter personal cu încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, au fost abrogate.   Amintim că, anterior, prelucrarea datelor cu caracter personal fără notificarea şi/sau autorizarea organului de control în domeniu, atunci când notificarea sau

În Monitorul Oficial de astăzi, 16 aprilie, a fost publicat Ordinul SFS nr. 209 din 12 aprilie 2021 cu privire la modificarea Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA. În temeiul art.1323 alin.(10) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare,

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 146 din 14 decembrie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014, în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Ordinul nr.278-A al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 24 decembrie 2020 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se regăsește pe paginile Monitorului Oficial al RM din 8 ianuarie 2021. Indicatorii BASS care inițial au fost stabiliți la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii de lei, pe parcursul anului 2019 au fost modificați, veniturile fiind aprobate în sumă de 21869879,9 mii de lei, iar cheltuielile – în sumă de 21886893,8 mii de lei, cu un deficit de 17013,9 mii lei.   Conform Raportului, la situația de 1 ianuarie 2020 veniturile BASS au fost executate în sumă de 21748348,6 mii lei, cu 9,9% mai mult față de anul precedent și cu 0,6% mai puțin față de prevederile anuale precizate.

Potrivit prevederilor art. 186 din Codul muncii al Republicii Moldova, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate li se garantează: a) pentru prima lună – plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mare decât şase salarii medii lunare şi nu mai mică decât un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior şi contractul individual de muncă cu salariaţii în cauză nu a încetat anterior, se vor lua în calcul toţi anii de activitate;