Entitățile din sectorul privat vor putea achita diurna în cuantum mai mic decât este prevăzut în Regulamentul cu privire la delegarea personalului entităților din Republica Moldova (HG nr.10/2012), dar nu mai puțin decât 70% din cuantumul respectiv. Cu această prevedere a fost completat Regulamentul respectiv, modificările fiind aprobate în ședința din 20 noiembrie curent.

Personalul, activitatea căruia nu necesită prezența obligatorie la locul de muncă, va asigura munca la distanță, conducătorilor instituțiilor publice și private fiindu-le recomandată stabilirea unui regim flexibil sau special de lucru, cu atragerea la serviciu strict a personalului necesar pentru asigurarea funcționalității instituției. Aceste prevederi sunt incluse în Hotărârea nr. 42 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, adoptată astăzi, 13 ianuarie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit.      

Serviciul Fiscal de Stat a găzduit în perioada 18-22 noiembrie 2024 misiunea de asistență a experților Agenției Fiscale Suedeze, în contextul Proiectului de cooperare între autoritățile fiscale din Republica Moldova și Suedia pentru perioada 2023-2026.

Indemnizația unică la nașterea copilului în anul 2025 va constitui 21350 lei, fiind majorată cu 1350 de lei față de anul 2024. În Monitorul Oficial din 19 decembrie 2024 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 847 din 18 decembrie 2024 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin HG nr.1478/2022.

Formularul Deciziei privind inițierea controlului (DIC) și Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularului au fost modificate și actualizate în conformitate cu modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025).

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Anul 2024 a fost cel de-al optulea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă, precizează Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, 38 130 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală dintre care 35 175 desemnări au fost validate în sumă totală de

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Personalul unităților bugetare va putea beneficia de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate, prevede Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) prin care au fost operate modificări și în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Astfel, suplimentar la sporurile acordate în temeiul art. 10 al Legii nr. 270/2018, bugetarii vor beneficia, după caz, și de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate.

În cadrul sistemului informațional „e-Dosar” – vor fi incluse toate resursele informaționale interdependente, de metode și personal, destinate înregistrării evenimentelor/acțiunilor, generării documentelor tipizate aferente procesului penal, contravențional și de documentare a accidentelor rutiere, păstrării, prelucrării,

În primele 10 luni din anul curent au fost angajate în câmpul muncii 14016 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (dintre care 6087 șomeri), anunță Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Cabinetul de miniștri a abrogat Hotărârea nr. 657/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”, ceea ce înseamnă că acest concurs nu va mai fi desfășurat. După cum a menționat în cadrul ședinței, ministra Finanțelor, Victoria Belous, concursul și-a atins în mare măsură obiectivele stabilite, în special stimularea utilizării plăților prin intermediul cardurilor

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

Societatea noastră, înregistrată în Republica Moldova ca Societate cu Răspundere Limitată (SRL), are adresa juridică indicată în regiunea transnistreană. Activitatea firmei va consta în prestarea de servicii la distanță, respectiv, crearea de site-uri web pentru clienți din Republica Moldova, în timp ce activitatea va fi desfășurată fizic în Transnistria.

 În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, cu plata parţială sau gratuit.     Obiectul impozabil, potrivit art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, îl constituie livrarea serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

Art. 114 alin (2) lit. c) din Codul Muncii stipulează că în vechimea în muncă, care dă oferă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se include perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice. Cum se calculează aceste 14 zile, cumulativ pe an sau un concediu cu o perioadă de la 15 zile și mai mult?

Guvernul, în cadrul ședinței din 27 noiembrie curent, a aprobat proiectul modificărilor la Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (aspecte conexe aplicării politicii de remunerare a persoanelor cu funcții de răspundere a societății), elaborat de către Comisia Națională a Pieței Financiare, în scopul promovării unui regim adecvat de remunerare a directorilor companiilor cotate la bursă.