29.2.3.14 Care este procedura de solicitare de către persoana fizică a scutirii pentru soție (soț) la calcularea impozitului pe venit și care sunt documentele confirmative care urmează a fi prezentate?

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.      De asemenea, conform prevederilor art. 261 alin. (3) și (11) din Codul fiscal sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la alin.(11) din articolul menţionat.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În acest articol venim cu unele precizări referitor la prevederile legale privind mecanismul de documentare și contabilizare a donațiilor de către entitățile din sectorul corporativ. Cadrul  normativ  de  bază,  principiile  și  cerinţele  generale  şi  mecanismul  de reglementare  în  domeniul  contabilităţii  şi  raportării  financiare  în  Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017). Legea menționată se aplică următoarelor categorii de persoane înregistrate în RM, inclusiv:

Vineri, 4 septembrie 2020, Agenția Servicii Publice a publicat în Monitorul Oficial lista persoanelor în privința cărora din oficiu a fost inițiată procedura de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali. Aceasta include 887 entități, iar cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen de două luni la ASP (Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept).     Amintim, legislația în vigoare prevede că persoanele juridice și întreprinzătorii individuali inactivi se consideră că și-au încetat activitatea și urmează a fi radiați din Registrul de stat de către organul înregistrării de stat, din oficiu, dacă întrunesc anumite condiții:

În Monitorul Oficial din 19 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 102 din 9 februarie 2021 cu privire la aprobarea Listei de verificare în domeniul raporturilor de muncă. Aceasta conține 71 de întrebări ce țin de respectarea dreptului salariaților, asigurarea medicală și socială obligatorie, respectarea statelor de personal, asigurarea accesului salariaților la formare profesională, respectarea duratei zilei de muncă etc.   Încălcările depistate în cadrul verificării se vor califica ca minore (1-5 puncte), grave (6-10 puncte) și foarte grave (11-20 puncte).

Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2022. Acesta include 2 categorii de lucrări: cercetările realizate de Biroul Național de Statistică, ce conține 106 denumiri și informațiile furnizate de alte autorități, ce include alte 115 lucrări statistice.   După cum a menționat directorul BNS, Oleg Cara, în comparație cu Programul aprobat pentru anul curent Programul pentru anul viitor prevede includerea, la solicitarea utilizatorilor, a 3 lucrări noi

Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale. 

În conformitate art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii.

Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit.    Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, dreptul la acordarea sau anularea scutirilor se acordă doar la cererea angajatului.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Conform pct. 3 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349/2021, în condițiile în care, în perioada de raportare nu au loc tranzacții ce constituie obiecte ale impunerii cu contribuţie obligatorie la Fond, lipsește obligația prezentării Dării de seamă CFV21, cu excepția cazurilor de comercializare de către producători, pe teritoriul Republicii Moldova, a vinului materie primă și distilatelor de origine vitivinicolă în scopul utilizării lor în calitate de materie primă la producerea altor produse vitivinicole pe teritoriul Republici.

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (Forma DAJ17), pentru anul 2021. Corect sau nu s-a procedat în speța examinată? În conformitate cu art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură (Legea nr. 1260/2002) licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.

Încasările în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 9 luni ale anului curent 34,4 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 5,3 mld. lei sau cu 18,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 14,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,3 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, în creștere cu 18,6%.

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

În conformitate cu prevederile art. 654 alin. (1) și art. 659 alin. (1) din Codul civil nr. 1107/2002, superficie este dreptul real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării și exploatării unei construcții a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de locațiune.       Dacă actul juridic nu prevede altfel, superficiarul datorează proprietarului terenului, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria stabilită pe piață, ținând seama de natura terenului, de zona în care se află el, de destinația construcției, precum și de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinței. Redevența se determină la data constituirii superficiei.