Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Carnetul de muncă va fi exclus din lista actelor ce urmează să le prezinte instituțiilor bancare, la solicitarea creditului ipotecar în cadrul programului ”Prima Casă”, potențialii beneficiari. Proiectul unei hotărâri de Guvern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Conform proiectului, carnetul de muncă urmează a fi substituit cu un certificat eliberat de angajator și care va servi pentru confirmarea raporturilor de muncă între acesta și beneficiarul programului.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

Guvernul nu a susținut în şedinţa din 5 septembrie o inițiativă legislativă ce prevede extinderea categoriilor de persoane, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală, prin includerea veteranilor de război neâncadrați în câmpul muncii. În avizul său Guvernul menționează că veteranii de război neîncadrați în câmpul muncii se pot regăsi în una dintre categoriile incluse deja în Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, cum ar fi:

Legea privind regimul străinilor în Moldova va fi completată cu un nou capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți, ce conține condițiile de imigrare în scop de muncă în RM pentru mai multe categorii de specialiști – angajații în proiecte investiționale, lucrătorii înalt calificați, lucrătorii detașați, specialiști din domeniul IT, rezidenții ZEL etc. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce vine cu modificări la Legea privind actele de identitate, Legea taxei de stat, Legea cu privire la migrație de muncă etc.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii comunică că extinderea activității Zonelor Economice Libere (ZEL), în special a proiectelor investiționale în domeniul industriei automotive, lărgirea și diversificarea piețelor de desfacere la export în rezultatul valorificării oportunităților oferite de Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, evoluțiile favorabile ale sectorului agricol din anul trecut, precum și sporirea cererii interne și externe față de produsele industriale autohtone au constituit principalii factori care au determinat creșterea industriei cu 8,1% în perioada ianuarie-mai 2018 față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cererile privind subvenţionarea creării noilor locuri de muncă vor putea fi depuse până la 31 august curent. Inițial, acesta era preconizat până la 31 iulie. Executivul a aprobat în ședința de ieri extinderea termenului de prezentare a acestora. Proiectul vine să acorde suport suplimentar economiei și mediului de afaceri. După cum cunoașteți, avem Regulamentul respectiv. În esență, noi propunem majorarea termenului cu o lună pentru a face posibilă depunerea cererilor de către beneficiari, a menționat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu.

În cadrul unui interviu acordat portalului Tribuna, Serghei Pușcuța, Șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a vorbit despre masa rotundă cu genericul: „Serviciile fiscale electronice: realizări și perspective”, despre activitatea Fisc în primele nouă luni ale anului curent, despre combaterea fenomenului salariilor „în plic” etc.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Ratificarea a două Acorduri de împrumut pentru interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România a fost aprobată ieri de Guvernul RM. Împrumuturile de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) constituie câte 80 mil. de euro fiecare. Banii vor fi utilizați pentru realizarea proiectului „Construcția, echiparea și punerea în funcțiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova și România”, care presupune construcția, echiparea și punerea în funcțiune a reţelelor de interconectare electrică dintre cele două ţări.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

În cazul în care, la livrarea mărfurilor, furnizorul emite avizul de însoţire a acestora pe perioada transportării lor, eliberarea facturii fiscale se efectuează până la sfârșitul perioadei fiscale. Un proiect de lege ce are ca scop perfecționarea și ajustarea legislației fiscale în corespundere cu solicitările mediului de afaceri a fost aprobat de cabinetul de miniștri în ședința din 8 noiembrie curent. Astfel, proiectul prevede completarea Codului fiscal și a Legii contabilității și raportării financiare cu prevederi ce vor permite utilizarea de către agenții economici a avizului de transportare a mărfurilor.

Autoritățile și-au propus să susțină tinerii în lansarea propriilor afaceri. În acest sens, Guvernul a aprobat Programul ,„Start pentru Tineri: о аfасеrе durаbilă la tine acasă”. Programul va fi implementat deOrganizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și urmează a fi realizat în perioada 2018-2020. Documentul are drept scop intеgrаrеа tinеrilоr din Republica Moldova în circuitul economic рrin facilitarea lansării și dezvoltării аfасеrilог sustenabile.

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

De la 1 ianuarie 2020, plafonul de garantare a depozitelor bancare în Moldova se va majora de la 20 mii până la 50 mii lei sau de 2,5 ori. Modificările au fost aprobate de Cabinetul de miniştri. Potrivit ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, documentul a fost elaborat de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar împreună cu Banca Națională și Ministerul Finanțelor în vederea îmbunătățirii legislației în vigoare referitoare la garantarea depozitelor în sistemul bancar, precum și consolidarea stabilității în sectorul financiar.

Corectitudinea lingvistică a textelor de publicitate, denumirile de mărfuri și produse alimentare, a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, adrese etc. va fi efectuată de Agenția Servicii Publice. Anterior această atribuție o avea Centrul Național de Terminologie.

Persoanele care nu dețin în proprietate exclusivă sau cu alți membri ai familiei o locuință, cu o suprafață locuibilă de peste 9 m2 pentru fiecare membru al familiei, vor fi eligibili Programului de stat ”Prima casă”. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede extinderea listei beneficiarilor acestui program.

„Misiunile diplomatice trebuie să depună eforturile necesare pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor, identificând companiile țintă și convingându-le să stabilească relații comerciale cu Republica Moldova”. Solicitarea a venit din partea ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul evenimentului de lansare a Cursului de Instruire pe Diplomație Economică. Atașații economici ai birourilor comercial-economice din cadrul Ambasadelor acreditate peste hotare au fost familiarizaţi cu practica altor țări în domeniul diplomației economice.