Cu toate că, pentru bătrâni, prezența în familie a unei persoane mai tinere ar fi un sprijin pentru greutățile care însoțesc vârsta înaintată, se pare că nu la fel stau lucrurile atunci când vine vorba de cât se câștigă în mediu pe o persoană și cât se cheltuiește în mediu pe o persoană. 560 de mii de persoane vârstnice (cu vârsta de 60 de ani și mai mult) locuiesc în Moldova, sau 15% din numărul total de persoane cu trai stabil în țară, după datele Biroului Național de Statistică pentru situația de la 1 ianuarie 2014.

Dacă ar fi o zi din an care să mar­cheze data la care românii cu loc de muncă termină de plătit ta­xele pe un an către stat şi încep să bage bani în portofel, aceasta ar fi 1 iulie — „ziua eliberării de taxe“, una dintre cele mai târzii din Uniu­nea Eu­ropeană, semn că românii duc printre cele mai mari poveri fiscale, potrivit unui studiu al orga­nizaţiei New Direction, din Bruxelles.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 9 516 lei pentru anul 2014. De asemenea, art. 33 alin. (2) lit. e) din CF prevede că suma scutirii personale, stabilită la alin. (1), va constitui 14 148 lei pe anul 2014 pentru orice persoană care este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II.

Peste o mie de politicieni şi europarlamentari britanici, inclusiv liderul unei formaţiuni eurosceptice Nigel Farage, fac parte dintr-un sistem secundar de pensii, păstrat secret, care este finanţat de Uniunea Europeană şi de contribuabili şi care pune o povară suplimentară de încă 227,7 de milioane de euro pe bugetul Marii Britanii, potrivit unor documente făcute publice în urma unei investigaţii jurnalistice.

Göteborg, a doilea oraş ca mărime din Suedia, una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de trai din Europa, va testa ziua de lucru cu şase ore în loc de opt în ambiţia de a crea mai multe locuri de muncă şi de a avea amgajaţi mai sănătoşi, scrie Le Monde. „Vrem să arătăm beneficiile reducerii pro­gramului de lucru“, spune Mats Pilhem, vice­primarul Göteborgului şi membru al Par­tidului de Stânga, formaţiunea care a iniţiat proiectul.

Persoana, care intenţionează să activeze în baza patentei de întreprinzător, depune o cerere de eliberare a patentei la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia își are domiciliul sau la locul de desfășurare a activităţii preconizate. Patenta poate fi eliberată și de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-și desfășoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. În acest caz, patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.

Apare oare la persoana fizică respectivă obligația de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit, dacă acesta este unicul venit primit de еl? În cazul în care obligația data survine, are oare persoana dată dreptul de a beneficia de scutirea personală nefiind salariat?

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

«Faptul că activez în cadrul Serviciului fscal încă din 1998 îmi oferă avantajul de a şti exact ce acțiuni concrete trebuiesc demarate pentru a schimba imaginea Fiscului»

Calcularea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare — contribuţii), se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 (Monitorul Oficial nr. 1-4 din 06.01.2000), Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 15 (4053) din 17.01.2012) (în continuare — Lege) şi altor acte legislative. În sistemul public de asigurări sociale de stat sunt stabilite două tipuri de contribuţii obligatorii:

În prima zi a vizitei în Republica Moldova, Senatorul din Pennsylvania (SUA), Mike Brubaker a avut o întrevedere cu Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, iar a doua zi a vizitat Inspectoratul Fiscal Teritorial Soroca, unde s-a întâlnit cu conducerea Inspectoratului şi a vizitat Direcţia control din cadrul acestuia, împărtăşind experienţa SUA la acest capitol şi asimilând informaţia despre modul în care funcţionează sistemul autohton.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

Petiţiile sunt o formă democratică de comunicare între cetăţean şi autoritate, deseori cererea sau scrisoarea fiind ultima soluţie pentru cel neîndreptăţit. Atît Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), cît şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale sunt „bombardate” zilnic cu zeci de cereri, sesizări, sugestii şi reclamaţii, multe fiind însă anonime.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 21367269,1 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 22164269,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 797000,0 mii de lei. (2) Sinteza bugetului de stat pe venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanţare se prezintă în anexa nr. 1. (3) Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 2. (4) Alocaţiile pentru instanţele judecătorești se prezintă în anexa nr. 3. (5) Lista bugetelor autorităţilor publice, fundamentate pe programe, se prezintă în anexa nr. 4. (6) Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale destinate finanţării investiţiilor capitale se prezintă în anexa nr.5. (7) Alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale se prezintă în anexa nr. 6. (8) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale, la bugetele municipale Chișinău și Bălţi și la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se prezintă în anexa nr. 7.

În adresa organelor fiscale sunt adresate multiple petiţii din partea persoanelor care sunt angajate de aşa numiţii transportatori, care informează despre sumele achitate zilnic patronilor. Însă, doar ajungînd la vîrsta de pensionare constată faptul că aceştia pe parcursul întregii activităţi în asemenea companii au fost înşelaţi, prin neplata contribuţiilor de asigurare socială de stat, şi, respectiv, lezarea drepturilor de a beneficia de o pensie cît de cît decentă. Din păcate, aceste petiţii sunt prezentate organelor de control post factum, examinarea cărora adesea se soldează cu rezultate nesemnificative. Suntem în situaţia cînd fiecare cetăţean poate să-şi procure o unitate de transport şi poate să înceapă a activa fără a avea o rută concretă şi un orar de lucru. Zilnic, pe traseele republicii activează ilicit circa 100 unităţi de transport. Astfel, conform rezultatelor controalelor efectuate se constată că cei mai mulţi pasageri sunt transportaţi ilicit pe rutele naţionale direcţia nord a republicii. Spre exemplu: la cîţiva zeci de metri de Gara centrală din Chişinău, şoferii unor microbuze, pe care nu este indicat nimic, adună pasageri pentru rute spre nordul ţării. Este suficient să te apropii şi imediat eşti asaltat de şoferi care îţi propun să te ducă în direcţia solicitată, dar, cu microbuze neautorizate şi fără să îţi dea bilet. Situaţia este similară şi în apropierea altor gări auto. În ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi ilegal peste hotarele republicii putem menţiona că, cele mai solicitate direcţii sunt Federaţia Rusă, România, Ucraina. De obicei, colectarea pasagerilor în aceste direcţii se efectuează în apropierea ambasadelor, Gării feroviare, gării auto etc.

La aplicarea legislaţiei fiscale, la fel ca şi a oricărei legislaţii ce afectează interesele cetăţenilor şi altor particulari, este necesar să fie respectată proporţionalitatea dintre interesele publice (în cazul dat colectarea veniturilor la buget) şi interesele private (cetăţeanul trebuie să se simtă confortabil şi nu trebuie să se simtă discriminat, în raport cu persoanele aflate în condiţii similare ori să simtă atitudine ostilă sau indiferentă din partea oricăror autorităţi publice). Practica, în special internaţională, demonstrează că succesul unei administrări fiscale depinde foarte mult de atitudinea corectă şi binevoitoare faţă de contribuabil, cu asigurarea inevitabilităţii răspunderii (în special faţă de contribuabilii care comit evaziuni fiscale în proporţii deosebit de mari).