Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Compania „N” intervine cu solicitarea unor explicații cu privire la prezentarea declarației POLMED17. Conform Legii privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998, întreprinderea noastră are obligația de plată a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului. În anexa nr. 8 la Legea menționată, toate mărfurile ale căror coduri vamale intră în grupul 4811, erau supuse taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului. Anexa respectivă a fost prezentată, redactată și a intrat în vigoare la data de 01.01.2017, în această ultimă versiune a anexei nr. 8 din toată grupa 4811 obiectul taxei respective devin doar mărfurile care au codul vamal 4811 59 000. Pornind de la cele menționate mai sus, compania noastră solicită explicația dacă suntem sau nu obligați să plătim taxa respectivă, când mărfurile menționate aparțin grupei 4811, dar nu aparțin subgrupei 4811 59 000.

Se aplică oare prevederile art. 4 alin. (202) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal și pentru perioada de după 2015 în ce privește neaplicarea TVA la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1 MW? În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (202) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997, în perioada de până la 31 decembrie 2015 nu se aplică TVA la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană de la poziția tarifară ex. 8502 31 000 cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1 MW.

Direcția control fiscal post operațional din cadrul Direcției generale de administrare fiscală sau, Direcția generală administrarea contribuabililor mari după caz, în termen de 3 zile lucrătoare efectuează controlul fiscal tematic și adoptă Decizia de acordare a subvenției (în continuare Decizie). Dacă în timpul controlului, se constată abateri ce conduc la imposibilitatea examinării cererii de solicitare a subvenției (nu este depusă Darea de seamă – Forma IPC18 și/sau Darea de seamă conține informații şi date neveridice, nu sunt achitate obligațiile aferente plăților salariale și/sau sunt achitate la conturile necorespunzătoare), persoana responsabilă din cadrul SFS

Conform prevederilor art. 5 din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246/2017 (Legea nr. 246/2017)și art. 47 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997), entitățile cu capital de stat (întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat) sunt obligate să achite anual, în bugetul de stat, defalcări și respectiv, dividende din rezultatele financiare obținute, acestea reprezentând venituri în bugetul de stat.

Astăzi, 17 iulie 2020, în „Monitorul Oficial” a fost publicat Ordinul nr.83 al Ministerului Finanțelor privind completarea Ordinului ministrului finanţelor nr.172 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2020”. Oferim textul integral al documentului care a intrat în vigoare la momentul publicării.   În scopul ajustării modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional la modificările introduse în Clasificaţia bugetară                                                              ORDON:  

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la situația din 07 aprilie 2020, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 13 548 423,69 lei, dintre care: 13 546 717,80 lei și 85 euro. La moment, mijloacele financiare acumulate nu au fost utilizate, acestea urmând să fie repartizate conform dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

Firma „X” produce tutun aromatizat (poziția tarifară 2403). Conform standardelor, pentru producerea 1 kg de tutun aromatizat e necesar de 150 grame de tutun simplu, în rest se folosesc diferite siropuri, glicerine etc. Cum corect se calculează și se achită accizele pentru tutunul simplu folosit la producerea tutunului aromatizat? În condițiile acțiunii art. 123 alin. (1) lit. b) din titlul IV din Codul fiscal, obligația de achitare a accizelor de către subiecții impunerii specificați la art. 120 lit. a) din CF apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz, conform cotelor stabilite în anexa nr. 1 la prezentul titlu.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Pentru a fi informați din cele mai veridice articole din domeniul fiscal, contabil audit etc., vă îndemnăm să procurați revista “monitorul fiscal FISC.md”, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat și care vă poate oferi răspuns la o serie de întrebări ce survin în domeniul în care activați.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Agenția Națională Transport Auto (ANTA), ca urmare a adresărilor operatorilor de transport moldoveni privind problemele întâmpinate la completarea pct. 6 al Carnetului cu foi de parcurs Interbus în cazul utilizării autocarelor sau autobuzelor cu capacitatea de transportare a mai mult de 63 de călători, a transmis un demers în adresa Secretariatului Comisiei Mixte al Acordului Interbus pentru expunerea poziției oficiale referitor la situația respectivă. În răspuns, Secretariatul a expus poziția comună pentru toate Părțile Contractante la Acord.

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.