În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat domeniile prioritare pentru monitorizare pe parcursul anului 2021. Potrivit Programului de conformare al contribuabililor pentru anul curent, autoritatea fiscală va acorda o atenție sporită următoarelor domenii din economia națională evaluate cu un nivel ridicat de neconformare fiscală: Comerțul cu amănuntul și cu ridicata Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate Comerțul electronic Servicii imobiliare Industria extractivă

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 mai 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 218 din 04.05.2020 cu privire la aprobarea Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import și a cererii de eliberare a acestuia. În temeiul art.133 alin.(1) pct.13) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, în scopul asigurării executării prevederilor art.129 alin.(8) din Codul vamal, ORDON: 1. Se aprobă formularul Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import, conform anexei nr.1, şi cererea de eliberare a acestuia, conform anexei nr.2 la prezentul ordin.

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

Serviciul Fiscal de Stat inițiază un control fiscal tematic, în cadrul căruia se va verifica corectitudinea calculării sumei pasibile subvenționării aferente indemnizației/salariului, determinată separat pentru fiecare perioadă de gestiune (lună calendaristică) și pentru fiecare salariat căruia i-a fost achitat indemnizație/salariu pentru perioada în care acesta nu a desfășurat activitatea.

Urmează să rețină cabinetul avocatului (rezident al RM) impozitul pe venit din plățile achitate pentru serviciile prestate de un nerezident?   Pentru a răspunde la această întrebare, urmează să analizăm aspectele legislației în vigoare.

Sunt deductibile în scopuri fiscale plățile unice și cotizațiile achitate de către entitățile de audit și ce documentele justificative sunt necesare pentru aceasta?   Conform art. 31 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, auditorul este obligat să achite plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și cotizaţia anuală, cu excepţia perioadei de suspendare a activităţii conform art.13 alin.(1) lit.a) şi b).

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

Agenția Servicii Publice a publicat în MO din 9 octombrie 2020 lista a încă 137 de societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată și întreprinderi individuale în privința cărora din oficiu a fost inițiată procedura de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali. Totodată, ASP comunică că cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen de două luni la ASP (Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept).     Amintim, legislația în vigoare prevede că persoanele juridice și întreprinzătorii individuali inactivi se consideră că și-au încetat activitatea și urmează a fi radiați din Registrul de stat de către organul înregistrării de stat, din oficiu, dacă întrunesc anumite condiții:

Datele din Registrul semnelor nominale personale, în care Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării înregistrează semnele nominale ale producătorilor de metale şi pietre preţioase, ar putea fi optimizate.   Ministerul Finanțelor și Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării au elaborat un proiect  de modificare al Ordinului nr. 10/2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la înregistrarea semnelor nominale personale aplicate pe articole şi obiecte fabricate din metale preţioase şi pietre preţioase.

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

În cazul reorganizării agentului economic (înregistrat în calitate de plătitor de TVA) în instituție publică, se permite oare redirecționarea sumei TVA destinate deducerii în perioada ulterioară către alte impozite și taxe restante sau în contul viitoarelor obligații fiscale ale contribuabilului față de bugetul public național?

Ce cod se indică în IPC18 la achitarea aleșilor locali a plăților pentru participare la ședințele consiliilor? În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal (CF), contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă

Cotele taxei pentru apă sunt stabilite în anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal şi constituie:   1) pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane (exceptând apa minerală naturală extrasă, apa potabilă extrasă şi/sau utilizată în scopul îmbutelierii) – 0,3 lei;   2) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă în scopul îmbutelierii – 16 lei;

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

(11.6.2) Cine calculează impozitul pe avere şi cum sunt înştiinţaţi subiecţii impunerii privind obligaţiile fiscale calculate?   (6.3.7.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislaţie în partea ce ţine de achitarea taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale?  

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (cu statut de persoană fizică) se prezintă în raporturile juridice ca persoane fizice, acestea nu pot fi atribuite la persoanele specificate la art. 90 alin.(1) din Codul fiscal și respectiv, asupra lor nu se rasfrîng prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, care obligă reținerea impozitului pe venit la sursa de plată în baza contractelor menționate.