În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

În cazul tranzacțiilor efectuate în conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit.e) (procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (red.)) și lit.f) (procurarea proprietăţii gajate, ipotecate, sechestrate de la subiecţii impozabili (red/)) din Codul fiscal, în coloana respectivă se indică mențiunea „Taxare inversă”.   Lipsa mențiunii „Taxare inversă” în coloana respectivă nu exonerează subiecții impozabili specificați la art.94 lit.e) și lit.f) din Codul fiscal de obligația achitării TVA la buget aferent procurărilor respective.

Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare publică proiectul Ordinului de modificare al Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată și a Modului de completare a acesteia.   Astfel, este propusă excluderea coloniței nr. 8 din anexa nr.2 la tabelul nr.1, în care se indică suma scutirilor pentru soție/soț, pentru aducerea în concordanță cu noile prevederi ale legislației fiscale. De asemenea, această modificare va fi operată și în tabelul nr.3 (col.15), ce conține Informaţia privind plăţile salariale şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de venit, altele decât salariul, şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi.

Potrivit Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Darii de seamă lunare (formularul IPC18), anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04.10.2017, la codul sursei PLs) (codul 32 col.4 ) se indică suma veniturilor din care nu urmează să se rețină impozitul pe venit conform art. 90 alin.(4) din Codul fiscal. Respectiv, în darea de seamă anuală (forma IALS) entitatea urmează să indice la codul sursei PLs) următoarele plăți efectuate pe parcursul perioadei fiscale în folosul persoanei fizice, scutite de impozitare prealabilă conform art.90 (4) din Codul fiscal:

Este obligat avocatul care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual să prezinte darea de seamă forma IPC21, dacă nu are persoane angajate? Prin care darea de seamă se declară contribuibile de asigurări sociale achitate pentru asigurarea personală în acest caz prin darea de seamă IPC21 sau CAS-18AN?   Potrivit art. 5 pct. 362) CF, activitate profesională în sectorul justiției constituie o activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Entitatea a luat în arendă de la cetățeni terenuri agricole, iar plata urmează să aibă loc la toamnă sub formă naturală – produse agricole. La ce preț urmează a fi evaluate aceste produse agricole? Este necesar de a stabili un preț de piață? Care sunt obligațiile fiscale ce derivă din această operațiune? 

Ministerul Finanțelor a elaborat și a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea formularului CET21 –  Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit şi a Instrucțiunii privind modul de completare a acesteia. În condițiile aprobării ordinului, prima perioadă fiscală de raportare cu utilizarea noului formular va fi perioada fiscală a anului de gestiune 2021.   Conform proiectului, în formularul CET21 se propun a fi divizate veniturile persoanelor fizice obținute pentru activitatea în RM și cele pentru activitatea în afara RM. Respectiv, este propusă următoarea structură:

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Se permite ca entitatea prestatoare de servicii auto să procure o piesă auto de la un furnizor,  ce urmează a fi utilizată la reparația automobilului unui SRL fără să adauge un adaos comercial la piesă? La completarea facturii fiscale se notează ”servicii de reparație auto” pe o poziție în cazul în care piesa se vinde cu același preț cu care a fost procurată dar pe altă poziție sau se include în costul serviciului, completând în factura fiscala doar o singură poziție ”servicii de reparație auto”?   În conformitate cu art.20 alin.(6) din Legea cu privire la comerțul interior nr.231/2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

Publicația noastră continuă prezentarea oportunității de implementare a  circulației  documentelor electronice în toate domeniile posibile pentru a optimiza resursele umane, de timp, materiale etc. În articolul plasat anterior am descris modul de transformare a documentului din format Word sau Excel în format PDF, iar astăzi vom descrie procesul de semnare electronică a documentului transformat.   Partea 2. Semnarea electronică a documentului transformat în format PDF cu semnătura electronică de pe stik USB

Care este unitatea de timp acceptată pentru determinarea duratei de funcționare utilă rămasă la data tranziției pentru companiile care au efectuat tranziția la noua metodă de calculare a mijloacelor fixe în scopuri fiscale în perioada 2018 – 2020?   În conformitate cu prevederile pct.45 din Regulamentul privind  evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019, pentru mijloacele fixe intrate la entitate până la finele perioadei fiscale precedente perioadei de tranziţie şi aflate în evidenţa acestora, la data tranziţiei se va stabili durata de funcţionare utilă rămasă, determinată ca diferenţa dintre durata determinată conform

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

 Care este modalitatea de corectare a Declarației TVA, în cazul în care contribuabilul nu a declarat suma TVA spre deducere în perioada fiscală anterioară, în care a fost primită factura fiscală de la furnizor?  Potrivit art. 102 alin. (10) lit. a) CF, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitate sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.

Potrivit prevederilor art. 901 alin. (36) din Codul fiscal fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente desfacerii prin unitățile comerțului de consignație a mărfurilor.

Seceta anului 2022 a avut impact negativ asupra producătorilor agricoli din Moldova. În aceste condiții mai mulți contabili-practicieni întâmpină dificultăți ce țin de contabilizarea și determinarea obligațiilor fiscale în cazul vânzării producției agricole la preț mai mic decât costurile de producție. În articolul dat venim cu recomandări și analiză aferente aspectelor contabil și fiscal la acest subiect.

Un SRL a efectuat o donației sub formă de mijloace bănești unei persoane fizice (altor persoane decât cele menționate în art. 36 alin. (2) din CF). Ce obligații fiscale apar în cazul dat și cum urmează a fi reflectată donația în dările de seamă?   În conformitate cu art. 20 lit. i) din CF, în venitul brut nu se include în patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art. 901 alin.(31) din CF.