Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Potrivit Codului civil (în continuare – CC), sucursala reprezintă o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparența permanenței, propria conducere și dotarea materială necesară pentru a desfășura o parte sau toate activitățile persoanei juridice.

La situația din 30 iunie 2021 în Republica Moldova erau înregistrate 11810 patente de întreprinzător valabile, iar suma taxei achitate pentru acestea a depășit 6,22 mil. lei, comunică Serviciul Fiscal de Stat.   Cel mai mare număr de persoane fizice ce au decis să-și legifereze activitatea și au optat pentru patentă sunt din domeniul comerțului cu amănuntul (5643 unități), iar suma acumulată pentru eliberarea acestora a constituit 4,92 mil. lei. Serviciile de frizerie și cosmetice sunt încă un gen de activitate prestarea căruia este permisă prin intermediul patentei, pentru acesta fiind eliberate 1656 acte, iar suma achitată pentru acestea a depășit 5,56 mil. lei.

Să presupunem că persoana fizică are intenția de a organiza antrenamente individuale și în grupe (pilates, stretching, etc.) în baza patentei de întreprinzător. Care este modul corect, din punct de vedere al legislației în domeniu, de organizare a activității respective?

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Documentarea, repartizarea și deducerea cheltuielilor privind alimentarea automobilelor cu motor electric și/sau hibrid, nefiind expres stipulate în legislația națională ce reglementează evidența contabilă, continuă să provoace întrebări agenților economici. Astăzi venim cu unele precizări ce țin de aspectele indicate supra.   Aici reiterăm normele legale ce reglementează ținerea evidenței contabile. Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în RM.  

Potrivit modificărilor operate la art. 187 alin. (21) lit. i) din Codul fiscal (în continuare – CF), începând cu data de 1 ianuarie 2023, obligația de prezentare a dărilor de seamă fiscale prin metode de raportare electronică se aplică tuturor contribuabililor, indiferent de numărul de salariați, cu excepția persoanelor fizice rezidente care nu direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget

În conformitate cu art.1011 din Codul fiscal nr.1163/1997:   - procesul de restituire a sumei TVA la investiţii (cheltuieli) capitale se extinde asupra subiecţilor impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA (alin.1);

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

Contractele de arendă se înregistrează în registrul ținut de primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul sau alt bun agricol arendat. În registru se înscriu datele din contractele de arendă încheiate pe un termen de până la 5 ani inclusiv, modificările introduse în ele și încetarea acestor contracte. În Monitorul Oficial din 10 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 228 din 24 aprilie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a registrelor contractelor de arendă. Totodată, se abrogă Regulamentul provizoriu privind inventarierea bunurilor agricole arendate.

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Taxa pentru salubrizare (în continuare – taxa), conform prevederilor art. 289 alin. (2) lit. p) din Codul fiscal, se include în sistemul taxelor locale și reprezintă o plată obligatorie efectuată la bugetul local. Procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, modul lor de plată și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate de titlul VII al Codului fiscal.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

Direcţia generală economie, comerţ şi turism a Consiliului municipal Chişinău (CMC) va efectua monitoringul financiar şi corporativ al întreprinderilor municipale, societăţilor comerciale cu cota de participare a Consiliului municipal Chişinău în capitalul social.

Conform prevederilor art. 144 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.