În Monitorul Oficial din 27 decembrie a fost publicată Legea nr. 311 din 26 decembrie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală). În primul rând, prin această lege a fost transferat termenul de intrare în vigoare a

Restituirea sumelor plătite cu titlu de amendă contravențională, în cazul anulării sancțiunii de către instanță, reprezintă un drept esențial al contribuabililor. Cu toate acestea, procesul de restituire nu este simplu și implică respectarea unor proceduri legale bine stabilite.

În Republica Moldova poate fi interzisă comercializarea anvelopelor noi şi/sau anvelope uzate, care nu sunt omologate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și provenite de la agenți economici care nu sunt înregistraţi în Lista producătorilor, și eliminării prin depozitare a anvelopelor uzate. Normă este parte componentă a proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate înaintat de către Ministerul Mediului pentru consultări publice.   Documentul care are drept obiectiv implementarea unui cadru regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate,

La data de 24 octombrie 2024, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr. 120/2024 cu privire la modificarea Ordinului MF nr. 2/2017 privind aprobarea unor formulare tipizate aferente activității persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă şi a Indicaţiilor privind completarea acestora. Modificările au intrat în vigoare la data publicării.

Prin prisma modificărilor au fost eliminate un șir de discrepanțe legislative, clarificate prevederile și implementate măsuri care facilitează activitatea economică și asigurarea unei aplicări mai echitabile a legislației fiscale și vamale.

Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Planului controalelor asupra activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) pentru anul 2022.   Potrivit autorilor proiectului, în urma evaluării riscurilor a celor 230 agenți economici – rezidenți ai ZEL, nouă organe de control, inclusiv Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței,

Guvernul urmează să aprobe Regulamentul privind modul de examinare și de soluționare a cauzelor contravenționale în formă electronică sau cu convertirea documentației în format electronic ușor accesibil, inclusiv cu utilizarea semnăturii electronice simple, implementarea căruia va asigura modernizarea administrației publice, oferind cetățenilor și autorităților soluții sigure, eficiente și

În rezultatul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat în domeniul prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, în primele 9 luni ale anului curent au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale și penalităților în sumă totală de 20,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 4,9 mil. lei.   Potrivit Raportului publicat recent de autoritatea fiscală, în perioada ianuarie-septembrie curent au fost adoptate 285 de decizii privind încălcarea legislației ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora.

Serviciul Fiscal de Stat asigură evidența și comercializarea bunurilor confiscate în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2001.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Codul subsolului nr. 246 din 08.11.2024 are drept scop instituirea cadrului normativ cu privire la folosirea și protecția subsolului în vederea asigurării folosirii raționale și complexe a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie primă minerală și a altor necesități ale economiei naționale, asigurării securității lucrărilor la folosirea subsolului,

Mai multe modificări urmează a fi efectuate la Legea nr.270/2018 privind sistemul salarizării în sectorul bugetar, în vederea creșterii și echivalării nivelului salarial pentru unele categorii de angajați din acest sector.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit.      

Studiu de caz: SRL X procură mărfuri prin intermediul platformelor internaționale de comerț de la producători din străinătate și le livrează cumpărătorilor din diferite state ale lumii, fără ca mărfurile respective să fie importate pe teritoriul Republicii Moldova și ulterior exportate. Suma vânzărilor efectuate depășește 2 mil. lei pe parcursul a 12 luni consecutive. Urmează să se înregistreze SRL X în calitate de subiect al impunerii cu TVA sau nu? 

Conform  art. 228 alin. (3) Cod fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă.   Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.202 din 09 septembrie 2020 a fost stabilit nivelul de

Guvernul intenționează să instituie Sistemul informațional „Registrul prețurilor”, scopul căruia constă în îmbunătățirea transparenței și eficienței pieței imobiliare și, totodată, va constitui un mecanism centralizat pentru colectarea, stocarea și accesarea datelor referitoare la prețurile tranzacțiilor, contractele de locațiune și ofertele imobiliare.

Salariul minim pe țară pentru anul 2025 se propune a fi stabilit în cuantum de 5500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în mediu pe lună), ceea ce reprezintă 32,54 lei pe oră. Acesta va fi cu 10% mai mare comparativ cu anul precedent, în care s-a aplicat 5000 lei ca valoare minimă de referință în materie de remunerare la nivel național.

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru (AGCC) a elaborat proiectul Conceptului Sistemului informațional „Cadastrul bunurilor imobile” și a Regulamentului resursei informaționale formate de SICBI, analizate în cadrul ședinței secretarilor generali de stat din 10 februarie curent.

Salariatul, funcționar public, solicită concediul de odihnă anual plătit (07.11.2024-29.12.2024), după care urmează concediul fără plată. Angajatorul calculează zilele pentru concediul plătit doar pentru zilele lucrate până la începutul concediului anual plătit, argumentând că salariatul nu a activat până