1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

Cu privire la regimurile fiscale şi vamale la introducerea/scoaterea mărfurilor în/din zona liberă Prin prezenta, Ministerul Finanţelor aduce spre cunoştinţă unele aspecte privind aplicarea uniformă a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 951 din 16.12.2011 cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, în partea ce ţine de optimizarea procesului de administrare fiscală şi vamală, asigurării mecanismului de aplicare integrală a legislaţiei fiscale şi vamale, incasării plăţilor vamale şi calculării impozitelor aferente operaţiunilor de întroducere/scoatere a mărfurilor în/din zona liberă.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

În conformitate cu art. 104 lit. c1) din Codul fiscal cota zero a T.V.A. se aplică la importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate:

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) din Titlul VII „Taxele locale” al Codului fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

Răspuns la adresarea Camerei de Comerţ Americane în Moldova, publicată în nr. 4 (8) al revistei După cum, pe bună dreptate, a remarcat Comitetul Fiscal şi Juridic al Camerei de Comerţ Americane în Moldova, conform prevederilor art. V alin. 70 al Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012, Codul fiscal a fost completat cu art. 1181, care prevede instituirea „Re-gistrului general electronic al facturilor fiscale”- RGEFF. Implementarea registrului electronic are ca scop majorarea transparenţei activităţii agenţilor economici şi excluderea unor situaţii de genul: regularea trecerii în cont a T.V.A. pentru luna precedentă, prin manipularea la sfîrşitul lunii de raportare a procurărilor, care sunt documentate cu dată din luna precedentă;documentarea unor tranzacţii fictive care se regăsesc doar pe hîrtie fără a fi avut loc de fapt;documentarea unor tranzacţii care au ca bază legalizarea mărfurilor fără provenienţă legală;admiterea greşelilor de către contribuabili la completarea facturilor fiscale;pseudoactivitatea de întreprinzător, în special, combaterea fenomenului „firmă-fantom”.

Comisia Europeană (CE) a prezentat un plan de acţiune pentru combaterea fraudei şi evaziunii fiscale, care stabileşte un set cuprinzător de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung menite să ajute statele membre ale Uniunii Europene (UE) să protejeze bazele de impozitare şi să recupereze banii datoraţi. Acesta prevede două recomandări pentru a încuraja statele membre ale UE să ia măsuri imediate şi coordonate pe probleme specifice presante împotriva companiilor şi a persoanelor care se sustrag de la plata impozitelor.

Conform aportului adus la Bugetul Public Naţional în perioada lunilor ianuarie — mai ale anului curent, accizul se plasează pe locul 4, fiind cu o poziţie mai jos comparativ cu anul 2011 şi anul 2010. În perioada ianuarie 2010 – mai 2012 au fost modificate cotele la accize de trei ori. Astfel, se vor analiza încasările accizelor în perioadele 01.01.2010 – 31.03.2011 (în continuare–perioada I), perioada 01.04.2011 – 31.12.2011 (în continuare–perioada II) şi perioada 01.01.2012 – 31.05.2012 (în continuare–perioada III), în dependenţă de modificarea cotelor. Suma majoră a accizelor încasate revine produselor din tutun.

Activităţile financiare de împrumut în bani în afara sistemului bancar sunt reglementate de Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139-XVI din 21 iunie 2007, pentru asociaţiile de economii şi împrumut licenţiate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi de Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. 280-XV din 22 iulie 2004, pentru organizaţiile de microfinanţare monitorizate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 9825884,7 mii lei și la cheltuieli în sumă de 9825884,7 mii lei. Art. 2. – (1) Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat la venituri și cheltuieli se prezintă în anexa nr.1. (2) Lista programelor incluse în bugetul asigurărilor sociale de stat se prezintă în anexa nr. 2. Capitolul II REGLEMENTĂRI PRIVIND CALCULUL ŞI PLATA CONTRIBUŢIILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT OBLIGATORII ŞI ASPECTE SPECIFICE ALE VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR Art. 3. – Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat și de prezentare de către plătitori a declaraţiilor privind calcularea și utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum și tipurile de prestaţii sociale asigurate se prezintă în anexa nr. 3.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, cu referire la procedura de anulare a înregistrării ca contribuabil al T.V.A. şi întru aplicarea univocă a legislaţiei fiscale, comunică următoarele. Conform art. 113 alin. (2) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului T.V.A. în cazul în care:

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

AmCham Moldova Aмериканская Торговая Палата в Молдове Настоящая публикация готовилась представителями Налогового и Юридического Комитета AmCham в мае 2012 г., — до того, как Министерство финансов на своем сайте представило на рассмотрение всех министерств и ведомств уже видоизмененную версию проекта закона о налоговой политике на 2013 г., в том числе изменения статьи 1181 и статьи 102 НК.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Constituţia Republicii Moldova cert consfinţește că cetăţenii, cărora le sunt încredinţate funcţii publice, au obligaţiunea și răspund de exercitarea cu credinţă a atribuţiilor ce le revin și, în conformitate cu legislaţia, depun jurămîntul. Indiferent de treapta ierarhică a funcţionarului fiscal, acesta trebuie să se călăuzească în exerciţiul funcţiunii de următoarele principii: legalitate, imparţialitate, independenţă, profesionalism, loialitate. Funcţionarul fiscal supraveghează respectarea legislaţiei de către contribuabili, administrează acumularea veniturilor la buget, prestează servicii persoanelor fizice și juridice etc., iar în aceste condiţii orice funcţionar trebuie să dea dovadă de perseverenţă, capabilitate, inteligenţă și dăruire de sine, să respecte standardele corespunzătoare de comportament etic al funcţionarului fiscal.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

Pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, organul fiscal, conform prevederilor art. 131 al Codului fiscal, figurează în calitate de organ ce exercită atribuţii de administrare fiscală faţă de agentul economic restanţier. Astfel, ţinem să menţionăm asupra faptului că, înainte de depunerea cererii introductive de intentare a procedurii de insolvabilitate (lichidare), de către organul fiscal urmează să fie întreprinse următoarele măsuri:

Întreprinderea „X” în baza contractului de administrare fiduciară a primit în administrare un teren pe care sunt amplasate construcţii. Conform clauzelor contractuale întreprinderea „X”, în calitate de administrator fiduciar, prestează servicii de dare în locaţiune a spaţiilor respective. Cheltuielile aferente administrării obiectului sunt suportate de administratorul fiduciar. Care dintre părţi, are dreptul de trecere în cont a T.V.A. în cazul suportării cheltuielilor de administratorul fiduciar?