La 12 august curent, în Monitorul Oficial al RM nr.257-263, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 86 din 10.08.2022 „Cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020”. Ordinul în cauză a fost elaborat în vederea realizării prevederilor Legii nr.160/2022 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost operate unele modificări în actele legislative ce vizează regimul fiscal al veniturilor obținute de către persoanele fizice care exercită unele activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) (Monitorul Oficial al RM  nr. 208-216 din 15.07.2022).

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat articolul în care au fost analizate particularitățile contabilității veniturilor din donații voluntare înregistrate de către entitățile bugetare, iar în perioada imediat următoare după apariția ediției nr. 5 (68) au parvenit mai multe adresări din partea abonaților cu solicitarea de a oferi soluții cu privire la contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit de către entitățile din sectorul corporativ și întreprinderile la autofinanțare. Drept răspuns la apelul cititorilor, deja în revista ce va ieși de sub tipar în zilele imediat următoare propunem articolul Lidiei Foalea „Contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit”.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

În ce cazuri întreprinderile urmează să prezinte la fisc informaţia despre împrumuturile restituite/rambursate persoanelor fizice în anul 2018?   Conform completărilor operate la art.22611 din Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor fizice care practică activitate independentă, sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informația privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal și cele rambursate persoanelor fizice.   Completările au fost operate prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată, care funcționează în regim autonom, fără prezența fizică (participarea) a unei alte persoane decât utilizatorul de servicii de plată care primește și/sau depune numerarul. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, care a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent, vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).  

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Principiile generale de desfășurare a activităților de comerț pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabilite de Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010). Activitatea de comerț, conform art. 3 al Legii nr. 231/2010, este activitate a comerciantului în baza unei sau mai multor forme de comerț, exercitate separat sau combinat,

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) pe parcursul lunilor ianuarie-iulie 2021 au efectuat sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1395 controale, dintre care 1042 în domeniul raporturilor de muncă, 330 – securității și sănătății în muncă și 23 – mixte, la unități cu un număr de 70,3 mii salariaţi.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele 7 luni ale anului curent, 1090 au fost planificate (295 - în sectorul public și 795 - în sectorul privat) şi 305 inopinate (107 - în sectorul public și 198 - în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 575 controale, iar 820 – din oficiu.

Hotărârile instanței de insolvabilitate vor putea fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute de Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012).   Termenul de apel, precum și apelul declarat nu va suspenda executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate. Proiectul privind modificarea Legii nr. 149/2012 este elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Justiției. Autorii afirmă că, proiectul dat urmărește înlăturarea vidului legislativ ce ține de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Pentru înlăturarea deficiențelor existente, proiectul prevede ajustarea căii de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Contribuabilii ce achită contribuții obligatorii la Fondul Viei și Vinului ar putea fi scutiți de plata contribuțiilor obligatorii calculate din facturile fiscale eliberate în anul 2020, prin derogare de la art. 323 din Legea viei și vinului.  În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  ce prevede modificarea Legii cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Legii viei și vinului.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra.

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2050 controale, dintre care 1394 – în domeniul raporturilor de muncă, 615 – privind securitatea și sănătatea în muncă și 41 – mixte la unitățile cu un număr de 102,7 mii salariaţi.    Din numărul total de controale efectuate, 1614 au fost planificate (392 – în sectorul public și 1222 – în sectorul privat) şi 436 inopinate (inclusiv 152 în sectorul public și 284 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 1009 controale, iar 1041 – din oficiu.