Un român face, în medie, şapte tranzacţii pe an cu cardul, iar suma plătită anual este de 257 de euro, foarte departe de nivelul din alte ţări europene, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Românii plătesc doar de şapte ori cu cardul într-un an, nivel similar cu cel al grecilor şi aproape dublu faţă de bulgari (4), însă mult mai puţin decât următorii clasaţi – ungurii (27), italienii (28), cehii (30), slovacii şi polonezii (câte 32), potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) despre plăţile cu cardul în Uniunea Europeană (UE).

Norvegia va interzice cerşetoria în locurile publice, în virtutea unui amendament legislativ dezbătut luni în Parlament, o măsură controversată care-i va afecta în special pe romii de origine română, ministrul Justiţiei invocând «o legătură» între cerşetorie şi infracţionalitate, relatează AFP. Textul prezentat de Guvernul de dreapta prevede autorizarea municipalităţilor să interzică cerşetoria pe plan local începând din vara lui 2014, după care va fi introdusă o interdicţie la nivel naţional, prevăzută începând din vara lui 2015. Măsura urmează să fie adoptată în mod sigur.

Peste 100 de bănci, asigurători, firme de brokeraj şi administratori de fonduri din România s-au înregistrat pentru a pune la dispoziţia SUA date despre americanii care au peste 50.000 de dolari în conturi, odată ce statul român a încheiat o înţelegere de principiu cu SUA pentru transferul datelor. România a ajuns la un acord de principiu cu SUA pentru transferul de date în baza unei legii care îi vizează pe contribuabilii americani cu conturi în străinătate (Foreign Account Tax Compliance Act — FACTA). Autorităţile române şi-au dat acceptul pentru includerea pe o listă a ţărilor cu acord de principiu de la 2 aprilie 2014, potrivit Trezoreriei americane.

Bonusurile bancherilor au crescut în medie cu 29% la nivel global anul trecut, iar cele mai mari au fost acordate în centrul financiar londonez City of London, scrie The Guardian. Limitarea bonusurilor şi scan­dalurile care au cuprins majoritatea băncilor mari din Marea Britanie par să nu fi avut niciun efect asupra bonusurilor din centrul financiar londonez, bancherii din City of London beneficiind pe lângă cele mai mari bonusuri din toate centrele financiare ale lumii şi de cea mai mare creştere a sumelor, de 49%, arată un sondaj realizat de siteul eFinan­cialCareers, specializat pe locuri de muncă din sectorul financiar.

Lumea trebuie să acţioneze pentru a reduce riscul unui nou colaps devastator al pieţei imobiliare, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI), la publicarea unui raport care a arătat că preţurile la locuinţe sunt semnificativ peste media istorică în multe ţări. Accelerarea preţurilor la locuinţe de la niveluri deja ridicate a devenit una dintre principalele ameninţări la adresa stabilităţii economice, ţările înregistrând doar progrese limitate în controlul acestui fenomen, scrie cotidianul Financial Times.

Este o întrebare care merită examinată, în condițiile în care persoanele fizice achită o rată progresivă a impozitului pe venit de 7% și 18% (cu aplicarea unor scutiri personale maxime stabilite de lege), iar persoanele juridice achită o taxă unică de 12% și au o libertate mult mai mare de a deduce anumite cheltuieli din suma totală impozabilă, iar uneori pot arata și zero profit asupra căruia să poată fi aplicat impozitul pe venit.

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Italia şi Spania vor să-şi stimuleze economiile încă nerefăcute după criza datoriilor prin reforme majore ale sistemelor fiscale. Italia vrea să le dea angajaţilor cu venituri mici mai mulţi bani pentru consum, iar Spania speră să stimuleze angajările prin reducerea cu 75% a contribuţiilor sociale plătite de angajatori. Planul de reformă economică prezentat de noul premier al Italiei Matteo Renzi cuprinde reducerea cu 10 miliarde euro a impozitelor pe forţa de muncă şi alte tăieri de taxe pentru companii însumând 2,4 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal. Rata şomajului din Italia a atins un nou maxim în ianuarie, de aproape 13%.

Aproape 70% dintre germani vor să muncească până la 35 de ore pe săptămână, potrivit unui sondaj realizat de sindicatul IG Metall în rândul a 500.000 de persoane, membre sau nu ale organizaţiei. Potrivit sondajului, 45% dintre persoanele intervievate vor o săptămână de lucru de 35 de ore, 18,5% vor să muncească între 21 de ore şi 34 de ore, iar 4,8% mai puţin. În prezent, 17,9% dintre participanţii la cercetare muncesc 35 de ore, iar circa 9% mai puţin.

Patru dintre cele mai mari companii americane din sectorul IT, Apple, Microsoft, Google şi Cisco Systems, deţin obligaţiuni esmise de Trezoreria SUA estimate la 124 de miliarde de dolari, pe care le păstrează în acea mai mare parte în afara Statelor Unite, evitând astfel să plătească taxe. Suma păstrată în obligaţiuni SUA este semnificativă în comparaţie cu fondurile totale pe care companiile le au la aceste subsidiare, arată documente verificate de Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie din Marea Britanie, citat de Reuters.

Potrivit unui raport al companiei de cercetare de piaţă Wealth-X, există peste 200.000 de persoane cu active nete de cel puţin 30 de milioane de dolari (21,77 mil. de euro) raspândite peste tot în lume, însa Statele Unite ale Americii ar beneficia de cel mai mare procentaj. Cei mai bogaţi oameni deţin active în valoare de aproximativ 21.000 de miliarde de euro, dintre care 83% se află pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, al Germaniei şi al Japoniei. Însa, ţări precum India sau China ar putea surclasa SUA, ca urmare a creşterii averilor deţinute de milionari.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

Imigranţii europeni care nu reuşesc să obţină în cel puţin trei luni de zile de la sosirea în Mare Britanie un loc de muncă plătit cu 150 de lire sterline (182 de euro) pe săptămână ar putea fi excluşi de la acordarea unor beneficii sociale, a anunţat Guvernul de la Londra. Imigranţii vor trebui să îndeplinească această condiţie pentru a obţine statutul de «lucrător», care le dă dreptul să obţină alocaţia pentru copii, credite fiscale suplimentare pentru îngrijirea copiilor, ajutorul financiar pentru locuinţă şi ajutorul de şomaj, în cazul pierderii locului de muncă, relatează The Independent, în ediţia electronică.

Ideea de antreprenoriat este destul de atrăgătoare, însă o serie de factori precum mediul economic curent, sistemul fiscal apăsător şi birocraţia gândită parcă să încurce orice iniţiativă de a produce bani reprezintă obstacole ce par de neocolit. Afaceri se pot face însă oriunde şi o parte din oameni au înţeles acest lucru.

Remuneraţiile directorilor exe­cutivi ai unora dintre cele mai mari bănci din Europa s-au majorat semnificativ anul trecut, creşterile depăşind în unele cazuri 10%, semn că băncile pot ocoli restricţiile impuse de UE asupra bonusurilor. CEO-ul cel mai generos remunerat a fost Stuart Gulliver, de la colosul bancar britanic HSBC, scrie CNBC.

Premierul britanic David Cameron a făcut vineri un apel la adresa liderilor europeni să nu împiedice proiectele pentru gaze de şist cu reglementări împovărătoare, avertizând că investitorii în energie vor merge în caz contrar în alte părţi ale lumii, relatează Financial Times. Cameron a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că Europa are nevoie să înveţe din lecţiile Americii, unde exploatarea gazelor de şist a redus preţurile energiei destinate industriei, încurajând companiile să creeze locuri de muncă în Statele Unite.

Analiza practicii internaționale denotă faptul, că utilizarea documentelor primare cu regim special în calitate de formular imprimat pe hîrtie cu însemne de protecție, reprezintă mai degrabă o excepție decît o regulă generală. Astfel, în Republica Slovacă, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Norvegia, Kazahstan, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Austria, Germania, Italia, Cehia, Lituania, Latvia, România se utilizează formulare (invoice-uri) imprimate de către entități, fiind stabilite anumite cerințe privind informația care urmează a fi reflectată în acestea, fără a stabili cerințe în partea ce ține de semnele de protecție pentru hîrtie.

Activele de rezervă oficiale ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au constituit la finele lunii ianuarie $2,812 mlrd., micşorându-se timp de o lună cu $8,08 mil. Marea parte a surselor este amplasată în valori mobiliare de stat — $1,803 mlrd. (-$47,05 mil.) şi sub formă de depozite — $1,004 mlrd. (+$43,9 mil.). Maxima istorică rezervele valutare ale BNM au atins-o pe 14 decembrie 2013, constituind $2,827 mlrd.

Procedura de eliberare a facturilor fiscale. În scopul optimizării procedurii de eliberare a formularelor facturilor fiscale plătitorilor TVA, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a elaborat un procedeu nou simplificat, care va permite crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea contribuabililor de bună credinţă şi care va fi pus în aplicare începînd cu 24 iunie 2013. Conform procedurii noi, pentru majoritatea plătitorilor TVA formularele facturilor fiscale se vor elibera în baza cererilor (comenzilor) şi documentului ce confirmă achitarea plăţii pentru formularele solicitate, depuse direct la punctele de eliberare a formularelor din inspectoratele fiscale din raza de deservire a contribuabilului, fără efectuarea de careva verificări suplimentare şi fără limitarea numărului solicitat de formulare.

În timp ce majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană fac eforturi să-şi reducă deficitul bugetar, Germania, cea mai mare economie europeană şi cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele româneşti, contemplă reducerea taxelor, în condiţiile în care veniturile din taxe cresc, câteodată peste aşteptări. Veniturile din taxe din Germania au crescut cu 7,2% în martie, în ritm anualizat, şi cu 3,7% în primul trimestru, mai rapid decât ritmul de 3,3% la care observatorii se aşteaptă pentru ansamblul întregului an, scrie The Wall Street Journal. Unul din motivele acestor creşteri este nivelul redus al şomajului.