În Monitorul Oficial din 8 octombrie curent Ministerul Economiei a publicat Ordinul nr. 138 din 29 septembrie 2021 cu privire la aprobarea standardului ocupațional Casier în sala de comerț (codul CORM006-14: 523003). Acesta a fost emis în conformitate cu Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale, aprobată prin HG nr. 678/2020.   Standardul stabilește atribuțiile de bază, condițiile de muncă, riscurile profesionale, echipamentele și utiliajele necesare în procesul de lucru, perspectiva pe piața muncii și tendințele de viitor în domeniu.

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai fi eligibili pentru a beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid19.   Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 11 noiembrie, în lectura a doua, proiectului hotărârii de Guvern prin care se propun modificări la Legea nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

Serviciul Fiscal de Stat, călăuzându-se de sloganul „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, în activitatea sa de administrare fiscală pune accentul pe conformarea fiscală voluntară a contribuabililor. Promovarea spiritului de conformare voluntară conduce la îmbunătățirea civismului fiscal prin instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele international din domeniu.

Conform prevederilor Codului civil, toate obligațiile civile se impart în 2 categorii: contractuale și necontractuale (obligații civile delictuale). Obligațiile contractuale iau naștere din contracte, adică din acordul părților, pe cînd cele

Amânarea sau eșalonarea termenului de stingere a obligației fiscale în conformitate cu art. 180 din Codul fiscal (în continuare – CF) reprezintă una din modalitățile reglementate de legislația fiscală pentru susținerea contribuabililor care se află în dificultate de a-și onora obligațiile față de buget în

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) au organizat miercuri, 4 mai 2022, un eveniment de prezentare a Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative. Prezentarea  a reunit participanți profesioniști la piața de capital, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei.  Ghidul, elaborat cu suportul Programului USAID, cuprinde elementele esențiale ale procesului de emitere și tranzacționare a obligațiunilor corporative și descrie în mod detaliat ce înseamnă obligațiunea, cum apar obligațiunile, cum investitorii pot cumpăra obligațiuni, care sunt beneficiile emiterii și deținerii obligațiunilor.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8 noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Se mențin ratele de dobândă

Tichetele de masă nu vor fi anulate. Ajustările legislative propuse urmăresc schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu 55 voturi proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență nr. 298 propus tot astăzi, 22 octombrie 2021, de Guvernul RM. Termenul stării de urgență este declarat pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ține de riscul de întrerupere/limitare a aprovizionării cu gaze naturale a țării.   Astfel, pe durata stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în calitate de autoritate administrativă responsabilă, va emite dispoziţii cu caracter executoriu pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.   Pentru a asigura impactul prompt al acestora, dispoziţiile emise de CSE a Republicii Moldova vor intra în vigoare din momentul emiterii lor.

Deseori, încetarea activității de întreprinzător de către agentul economic nu este însoțită, din diverse motive, și de acțiunile de formalizare a acestei decizii, manifestate prin lichidarea și radierea acestuia din Registrul de stat. Astfel, deși nu mai desfășoară nicio activitate,

În ședința de politică monetară de vineri, 29 octombrie curent, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5 puncte procentuale, ținând cont de presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de  majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc.), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare, comunică regulatorul.   Totodată, un factor important în decizia BNM îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol

Unul din angajaţii întreprinderii noastre are viza de  reședință pe teritoriul din partea stângă a Nistrului. La instituţia medicală din localitatea din Transnistria în care locuiește angajatul s-a confirmat îmbolnăvirea acestuia de SARS-COV-2. Respectiv, persoanei i s-a eliberat certificat medical de incapacitate temporară de muncă. După vindecare, angajatul a prezentat la locul de muncă certificatul medical. Cum urmează să fie achitată indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă atât din mijloacele angajatorului, cât şi cele din  bugetul asigurărilor sociale de stat?  

Oferirea angajatorilor, angajaţilor şi autorităţilor statutului a instrumentelor automatizate de evidenţă a raporturilor de muncă vor contribui la simplificarea proceselor de prezentare, extragere, eliberare, păstrare, monitorizare a informaţiilor ce țin de raporturile de muncă a devenit o necesitate odată cu excluderea din normele legale a prevederilor de aplicare a carnetului de muncă. Totodată, evidența perioadelor contributive și celor ce se referă la experiența de muncă a angajaților este importantă pentru toți actorii implicați în relațiile de muncă. Conceptul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA „REA”) va fi examinat astăzi, 13 februarie, în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Entitatea de audit, în cazul efectuării auditului la entitățile de interes public, pentru asigurarea riscului de audit, va încheia cu asigurătorul un contract de asigurare de răspundere civilă profesională a entității de audit, obiectul asigurării fiind răspunderea legată de executarea contractului sau auditul situațiilor financiare. În același timp, în cazul efectuării auditului la alte autorități decât cele de interes public, entitatea de audit asigură riscul de audit, după caz, conform prevederii de mai sus sau poate să constituie provizioane în mărime de minimum 15% din venitul din vânzări în perioada de gestiune aferentă auditului. În Monitorul Oficial de vineri, 1 noiembrie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 137 din 18.10.2019 cu privire la aprobarea modificărilor Ordinului ministrului finanțelor nr.49/2010 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind modul de asigurare a riscului de audit.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)