Restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.   Casa Naţională de Asigurări Sociale,  în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat, a operat modificări la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii.  Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 a fost plasat pe pagina oficială a autorității.

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 martie, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 81 din 6 februarie 2021 сu privire la modificarea Instrucțiunii privind modul de expediere și recepționare a documentelor prin sistemul informațional automatizat de creare și circulație a documentelor electronice, aprobată prin Ordinul SFS nr.582 din 24.11.2020.

Astăzi, 7 aprilie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu instituții reprezentante ale societății civile cu activitate în domeniul analizei economice organizează o masă rotundă la tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societății – provocări în economiile emergente”. Evenimentul vine în contextul  abordărilor și standardelor în acest sens acceptate de băncile centrale și va reuni, alături de conducerea BNM, participanți de rang înalt ai Băncii Naționale a României, Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniunii Europene, experți în politici economice din Republica Moldova.

La situația din 31 decembrie 2020 soldul creditelor în economie a marcat o creștere cu 10,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, constituind 48,7 mld. lei. Conform Informației operative cu privire la evoluția social-economică a RM publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională s-a majorat cu 14,1% față de decembrie 2019, iar a creditelor în valută străină - cu 4,1%.   Statistica oficială mai denotă că în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (23,6%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Pentru procurarea/construcția imobilului au fost utilizate 17,3% din totalul creditelor oferite, 16,4% sunt destinate consumului, 8,6% – agriculturii, 7,9% - industriei alimentare etc.  

Primăria mun. Chișinău a inițiat consultările publice ale proiectului de decizie cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiar al ajutorului financiar poate fi proprietarul locuinței, titularul contractului de locațiune confirmat prin extras din fișa locuinței, locatarul locuinței proprietate privată în baza contractului de locațiune

Din 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noua redacție a art. 167 din Codul fiscal, acesta fiind suplinit prin Legea nr. 257/2020 cu noțiunea  conturi de plăți. Articolul respectiv reglementează obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare a părților implicate, inclusiv atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în cazul evidenței conturilor contribuabililor în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora).   Respectiv, cont bancar și /sau de plăți constituie un cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din RM sau din străinătate și/sau din societățile de plată autorizare de Banca Națională a Moldovei participante la

În cazul reducerii temporare a activității cauzată de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, angajatorul poate stabili în mod unilateral timpul de muncă parțial, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității.   Autoritățile au elaborat un proiect de lege ce prevede completarea Codului muncii cu un articol ce va reglementa stabilirea timpului parțial de muncă de către angajator. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie curent.

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

În Republica Moldova poate fi interzisă comercializarea anvelopelor noi şi/sau anvelope uzate, care nu sunt omologate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și provenite de la agenți economici care nu sunt înregistraţi în Lista producătorilor, și eliminării prin depozitare a anvelopelor uzate. Normă este parte componentă a proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate înaintat de către Ministerul Mediului pentru consultări publice.   Documentul care are drept obiectiv implementarea unui cadru regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate,

Lecția pe care noi cu toții am învățat-o în perioada pandemiei este că succesul stă de partea celor care acceptă schimbările, sunt flexibili și se adaptează la noile provocări. Rolul Publicației Periodice „Monitorului Fiscal FISC.md” a fost unul substanțial în această perioadă complicată, pentru că le-am adus la cunoștință contribuabililor schimbările care au fost impuse, deciziile autorităților în contextul stării de urgență, toate actele adoptate de la etapa de proiect până la intrarea în vigoare a legilor, a menționat directorul P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”, Rodica Musteața-Staci, în cadrul conferinței de contabilitate și Audit A&A CON'21.

Orice entitate – persoană fizică sau juridică, atât de drept public, cât şi privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale, inclusiv instituțiile publice, autoritățile publice centrale și locale, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,

Primăria capitalei anunță despre inițierea consultării publice a proiectului de decizie pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a Fondului de rezervă al municipiului Chișinău (Fond).   Potrivit documentului, cuantumul Fondului este prevăzut într-o poziţie distinctă în bugetul municipal Chişinău, aprobat anual la şedinţa Consiliului municipal şi constituie cel mult 2% din volumul de cheltuieli și este un fond bănesc destinat finanţării unor cheltuieli imprevizibile şi acţiuni care survin în decursul anului, dar care nu sunt prevăzute în bugetul municipal, cum ar fi:

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

În contextul internaţionalizării afacerilor, tot mai multe entităţi adoptă strategii de afaceri, care implică diferite forme de tranzacţii economice internaţionale.

În conformitate cu prevederile pct. 84 din Standardul Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale” (SNC INC) entitatea actualizează (ajustează) provizioanele constituite pentru lichidarea excavațiilor și refacerea terenurilor ocupate cu mijloace fixe la fel ca și alte provizioane cum prescrie SNC „Capital propriu și datorii” (SNC CPD), pct. 87 la fiecare dată a întocmirii bilanțului, dacă există argumentele necesare pentru ajustare. Această regulă impune entitatea să aducă provizioanele anterior constituite în concordanță cu mărimea costurilor de lichidare a excavațiilor și refacere a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe existente la data ajustării.  Ajustarea provizioanelor poate fi în direcția majorării sau micșorării acestora.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul redresării economiei Moldovei afectate de pandemie, vine cu propuneri, una dintre care ține de majorarea, până la 1 mld. lei, a plafonului Fondului de garantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM) administrat de ODIMM. Propunerile de măsuri economice în contextul COVID-19 elaborate de MEI vor facilita accesul ÎMM la resurse financiare pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie, susțin autorii documentului.   În opinia experților, accesul limitat la resursele creditare pot accentua impactul crizei pandemice, transformând deficitul temporar de lichiditate în falimente în lanț.

În conformitate cu legislația fiscală, contribuabilul poate dispune de sumele plătite în plus la buget în mai multe modalități, la discreția acestuia. Cele mai des utilizate modalități sunt stingerea obligației fiscale prin compensare din contul sumei plătite în plus și restituirea acesteia

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.