Serviciul Fiscal de Stat a publicat Strategia de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026 – un document de politici în domeniul deservirii contribuabililor pe termen lung, dezvoltată/elaborată în contextul Programului de activitate a Guvernului, Planurilor de activitate a Ministerului Finanțelor și a Serviciului Fiscal de Stat, Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, precum și a altor documente de politici la nivel național și instituțional. Unul dintre obiectivele incluse în document este fortificarea capacităților de comunicare cu contribuabilii. În continuare prezentăm acest obiectiv, în formularea inclusă de autoritatea fiscală în Strategie.

Deși „monitorul fiscal FISC.md” a oferit în sprijinul cititorilor mai multe articole ce țin de gestionarea numerarului de către agenții economici, în ultima perioadă contribuabilii au adresat publicației noastre întrebări de precizare a unor aspecte importante pentru ei.   Astfel, în ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” găsiți articolul „Numerarul întreprinderii: reguli de gestionare și eliberare, limite impuse”, semnat de Victoria Belous. Autorul analizează și comentează prevederile normelor legale în vigoare pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională, reiterând că toate întreprinderile

Reglementările fiscale aferente TVA în cazul serviciilor prestate prin intermediul reţelelor electronice de către nerezidenți pentru cetățenii RM reprezintă un aspect relativ nou pentru țara noastră.   În conformitate cu prevederile art.58 paragraf (1) lit.c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (în redacția actualizărilor din 15.07.2021), locul prestării serviciilor prestate pe cale electronică, precum cele prevăzute în anexa II, către o persoană neimpozabilă este locul unde respectiva persoană este stabilită, își are domiciliul stabil sau reședinţa obișnuită.

Membrii Clubului antreprenorilor onești s-au întrunit în cadrul celei de-a doua sesiuni de instruire pe subiectul conformării financiar-contabile. La eveniment au participat și reprezentanți din cadrul Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.   Sesiunea a fost deschisă de către Dorel Noroc, secretar de stat al Ministerului Finanțelor, care a menționat că onestitatea este o valoare socială foarte importantă, dar este și elementul esențial al succesului economic. „Antreprenorii trebuie să fie corecți față de client, față de angajați, față de stat și față de mediul înconjurător, asta înseamnă onestitate, spre care trebuie să tindă toți antreprenorii. Este frumos și îmbucurător atunci când vezi și auzi despre antreprenori care activează corect și responsabil față de cei din jur”, a adăugat speakerul.

Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii si raportarii financiare nr.287/2017, pentru anul 2020 nu sunt supuse auditului obligatoriu: situațiile financiare individuale ale entitaților mijlocii și entitaților mari; situațiile financiare consolidate ale grupurilor.   Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a aprobat proiectul de lege privind instituirea unor masuri de sustinere a activitatii de întreprinzator și a propus documentul Legislativului pentru examinare și aprobare în două lecturi. În motivarea necesității adoptării prevederilor derogatorii de la Legea nr.287/2018 

Conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.         Potrivit art.48 alin.(3) lit.l) și art.64 alin. (2) lit. i) din Legea menționată, decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.

 În conformitate cu pct. 40 din Secțiunea a 2-a а Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată), limita maximă permisă spre deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor nu va depăşi 45 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată.

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.

Producția agricolă cultivată de către persoanele juridice și fizice subiecți ai activității de întreprinzător, înregistrați la Agenția Servicii Publice și care au relații fiscale cu sistemul bugetar al RM, deținători de terenuri agricole amplasate după traseul Tiraspol – Rîbnița (6499 ha), transportată prin posturile vamale interne de control, va fi scutită de plata TVA. Pentru aceasta va fi necesară prezentarea în original a certificatului eliberat de către primăria localității privind deținerea terenurilor în posesie (cu indicarea suprafeței acestora), precum și a actului în original, eliberat de către Consiliul raional Dubăsari (Secția agricultură și cadastru), privind cantitatea producției prognozate de a fi recoltată.

Contractul de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie)a proprietății imobiliare urmează a fi înregistrat la orice subdiviziune a Serviciuilui Fiscal de Stat sau electronic prin intermediul serviciului electronic SIA “e-Cerere” modulul “Cererea de înregistrare a contractelor de dare în locaţiune a bunurilor imobiliare de către persoanele fizice”(în cazul în care contribuabilul dispune de semnătură digitală).

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 370/2020 prin care a fost aprobat formularul UNIF21 – Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) și modul de completare a acesteia.   Astfel, se propune ca în tabelul nr.3 al formularului, în col.7, unde în momentul de faţă se indică numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare, să fie notat codul țării al cărei cetățean este beneficiarul plății conform Clasificatorului codurilor țărilor lumii (Anexa nr.3 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.95 din 30 iulie 2020). Totodată, coloana 7 nu se va completa în cazul în care beneficiarul plății este cetățean al RM, iar dacă beneficiarul plății deține două sau mai multe cetățenii, se va indica cetățenia cu care acesta s-a manifestat

În primele nouă luni ale anului 2021 Compania Naţională de Asigurări în Medicină a acumulat în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii în sumă de 4,1 mld. lei (fără transferuri de la bugetul de stat), în creştere cu circa 542 mil. lei sau cu 15% faţă de perioada similară a anului 2020.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu – 3,9 mld. lei, cu 533 mil. mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Totodată, primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă au depăşit 129 mil., în descreştere cu 3,1 mil. lei comparativ cu primele nouă luni din 2020.

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

Întrebarea cum poate fi determinată de contribuabili cota TVA în cazul în care aceasta necesită aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor încă este pusă de unii agenți economici, fapt care a determinat necesitatea explicațiilor ce vor urma.   Conform prevederilor art. 96 lit. b) liniuțele 1-5  din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA, la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova1 pentru mărfurile de la pozițiile tarifare enumerate în mod exhaustiv la articolul indicat.

Examinarea proiectului hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea noului Regulament cu privire la modul de aplicare a Convenției vamale realtiv la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR a fost inclusă pe agenda ședinței secretarilor generali. Necesitatea elaborării documentului derivă din noua procedură electronică eTIR – o alternativă a actualei proceduri de eliberare a carnetului TIR pe suport de hârtie.   Astfel, eTIR presupune efectuarea operațiunilor caracteristice regimului TIR prin utilizarea sistemului informațional al Serviciului Vamal.

Reforma fiscală, care se implementează începând cu 1 octombrie curent, este considerată provocarea anului. Aceasta și alte realizări ale anului 2018 au fost prezentate astăzi, 19 decembrie 2018, în cadrul unei conferințe de totalizare, la care au participat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța și șeful Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie.

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

Produsele IT pot fi „monetizate” de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta deseori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea și crearea produselor software: aplicații, website-uri etc. Aplicația AdSense este o modalitate gratuită și simplă de a câștiga bani, afișând anunțuri lângă conținutul online.   În articolul „Google AdSense: aspecte contabile și fiscale” publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, autorul Andrei Jizdan afirmă că, utilizând aplicația de publicitate, companiile IT pot afișa reclamă textuală, imagine sau video pe site-urile personale. Aceste afișări sunt administrate de Google și generează venituri fie pe click, fie pe afișare.

În cazul în care contribuabilul observă că a comis erori la completarea datelor persoanei asigurate în darea de seamă IPC21 (tabelul nr.2) ce nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurare socială, cum ar fi: perioada de muncă, categoria persoanei asigurate sau tariful pentru calcularea contribuției și care au un impact asupra stabilirii prestațiilor sociale, acesta va avea posibilitatea de a efectua corectările necesare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020  prin care a fost aprobat formularul tipizat Forma IPC21, ce are ca scop oferirea posibilității contribuabililor de a prezenta dări de seamă prin care să corecteze datele persoanelor asigurate, care nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.