Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă. 

Care este unitatea de timp acceptată pentru determinarea duratei de funcționare utilă rămasă la data tranziției pentru companiile care au efectuat tranziția la noua metodă de calculare a mijloacelor fixe în scopuri fiscale în perioada 2018 – 2020?   În conformitate cu prevederile pct.45 din Regulamentul privind  evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019, pentru mijloacele fixe intrate la entitate până la finele perioadei fiscale precedente perioadei de tranziţie şi aflate în evidenţa acestora, la data tranziţiei se va stabili durata de funcţionare utilă rămasă, determinată ca diferenţa dintre durata determinată conform

(29.1.3.3.8) Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaților/zilierilor? (29.1.3.3.7) Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor?

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Serviciile de împădurire/reîmpădurire și reabilitare a pădurilor din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023-2032 vor fi scutite de TVA fără drept de deducere.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între părți, care își asumă riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.  În procesul ținerii contabilității în cadrul unui PPP deseori apar situații neclare, iar pentru a o oferi suport și soluții în depășirea acestora, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a organizat astăzi, 14 mai 2021, un webinar dedicat particularităților contabilității în cadrul unui parteneriat public-privat. Speaker a fost Lidia Foalea – auditor, economist, care a împărtășit participanților din vasta experiență atât aspectele practice, cât și cele metodologice.

Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017.

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Legea nr.179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat (PPP), elaborat în scopul stabilirii unor norme clare în domeniu și susținerii dezvoltării infrastructurii critice de care depinde bunăstarea populației și progresul economic al țării.

Ministerul Justiției a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale).

Serviciul Vamal reamintește că începând cu 1 iulie 2024, a fost lansată implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit pentru declararea mărfurilor în regim vamal de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, fiind stabilită o perioadă de tranziție la NCTS5-MD pe un termen de 3 luni, pe principiul voluntariatului și în funcție de nivelul de pregătire a operatorului economic.

Gestionarea bazelor de date, înregistrarea, actualizarea, arhivarea, dar și radierea informațiilor relevante privind serviciile de consiliere agricolă, va fi asigurată prin intermediul Sistemului informațional „Sistemul de cunoștințe și inovare în

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Agenția Proprietății Publice anunță că, pe parcursul semestrului I al anului 2020, în bugetul de stat au fost achitate mijloace financiare în sumă de 14984,4 mii lei, inclusiv  redevența (în sumă de 9038,6 mii lei), stabilită conform contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora și, conform contractului de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității Î.S. „Gările și Stațiile Auto” în sumă de 5223,8 mii lei.

Prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative a fost prelungit cu un an termenul de efectuare a tranziției la noua metodă de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale.   Astfel, conform art.24 alin.(311) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, pentru perioada fiscală 2020 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 și 27 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2018, sau conform art. 261 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2020.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.