Poprirea reprezintă o măsură de conservare dispusă de administratorul insolvabilității/lichidator, constând în indisponibilizarea sumelor de bani ori a creanțelor cu termen sau sub condiție, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporabile sau

În luna august 2019 prețurile s-au diminuat cu 0,03%, informează Biroul Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în luna august 2019 faţă de iulie 2019 constituind 99,97%. Scăderea preţurilor medii de consum a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%. Astfel, în luna august 2019 faţă de iulie 2019 au scăzut preţurile la legume proaspete cu 10,0%, în special la vinete – cu 43,4%, pepeni verzi și galbeni – cu 36,2%, morcovi – cu 28,4%, ardei graşi și gogoșari – cu 28,3%, tomate – cu 20,3%, sfeclă roșie – cu 14,4%, ceapă uscată – cu 12,0%, usturoi – cu 9,8%, varză – cu 1,6%, la fructe proaspete – cu 4,7%, precum și la cartofi – cu 6,5%, slănină neprelucrată – cu 2,1%, făină de grâu și zahăr tos – cu câte 0,2%.

Starea de urgență în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică nr. 61 din 9 septembrie 2021 este prelungită până la 15 aprilie 2022. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a publicat ieri, 14 martie, Hotărârea nr. 5,  prin care  începând cu 16 martie 2022 se aplică următoarele măsuri de prevenire și control al infecției COVID-19:   1.1. purtarea măștilor de protecție este obligatorie în transportul public, instituțiile medico-sanitare, instituțiile farmaceutice, instituțiile de plasament, unitățile comerciale cu amănuntul și centrele comerciale;   1.2. purtarea măștilor de protecție este recomandată în spațiile publice închise, care nu sunt menționate la punctul 1.1, în special în zone cu potențial de aglomerare, precum: spații de uz comun la locul de muncă și studii, săli de ședințe, săli de concerte, teatre, cinematografe, întruniri și evenimente publice etc.;  

Începând cu ziua de mâine, 10 septembrie 2021 și până la 30 octombrie 2021, în  Republica Moldova este declarată stare de urgență în sănătate publică la nivel național. Decizia a fost luată astăzi de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.   Astfel, după cum a anunțat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, începând cu 11 septembrie curent,  persoanele cu vârsta de peste 18 ani vor avea acces la evenimentele desfășurate în aer liber (spectacole, concerte), precum și la evenimentele în spații închise, în baza următoarelor acte:  

În Registrul de stat al unităților de drept, la situația din 1 iulie anul curent,  erau înregistrate în total 121 825 entități, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice (disponibile pe pagina www.date.gov.md). După forma de organizare, cele mai multe unități de drept sunt SRL-uri – peste 90 mii și întreprinderi individuale – circa 24 mii.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea 251 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) (Legea nr. 251/2025),

În luna mai curent, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,4% comparativ cu luna aprilie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Sporul a fost determinat de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 2,8% și la mărfurile nealimentare cu 0,6%, precum și de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit datelor, în luna mai 2019 faţă de luna aprilie au fost înregistrate creşteri mai mari de preţuri la cartofi – cu 82,4%, fructe proaspete – cu 12,1%, miere de albine – cu 1,6%, crupe – cu 1,5%, peşte proaspăt şi congelat – cu 1,3%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,2%, băuturi răcoritoare – cu 1,1%, legume proaspete – cu 0,6%, maioneză, muştar şi alte condimente – cu 0,9%.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica fiscal și vamală pe anul 2023) vin cu intervenții și la capitolul taxei pe valoarea adăugată, principalele fiind prezentate în continuare în format comod pentru contribuabili. Astfel, oferim redacția precedent a prevederilor CF, modificările operate, conținutul în vigoare a articolelor modificate, precum și scurte comentarii ce țin de aplicarea noilor prevederi.

Hotărârea Guvernului nr.113 din 14 iulie curent cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt a fost publicată în MO din 19 iulie 2019.   Produsele incluse în Listă sunt divizate în 14 categorii și 129 poziții: legume în stare proaspătă; fructe în stare proaspătă; legume, fructe conservate; băcănie; paste; produse de brutărie, patiserie și cofetărie; alte produse (borș acru, bastonașe de porumb, semințe de floarea soarelui și dovleac); băuturi nealcoolice (sucuri, nectar); produse alcoolice; preparate congelate (colțunași, pelmeni, aluat); lapte și produse lactate; carne, produse din carne și mezeluri;

Se restituie TVA aferentă investițiilor capitale, în cazul în care are loc reparația capitală a imobilului luat în locațiune, în partea în care cheltuielile de reparație depășesc 15% de la valoarea locațiunii? În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(11) din Codul fiscal (CF), prin derogare de la prevederile alin.(1), agenții economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservare, ci doar pentru clădirile de producție care sunt date în exploatare şi utilizate conform destinației lor finale.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

În conformitate cu art.2 pct.21) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (Legea nr.213/2024), mărfuri strategice sunt:

Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 14 iulie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista), care include 132 poziții. Lista a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor ce urmează a fi achiziționate de comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.  

Pentru prima dată după evoluțiile negative generate de consecințele pandemiei, sectorul industrial a revenit, în trimestrul I al anului 2021, pe un trend ascendent, se spune în Raportul lunar privind evoluția social-economică publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Astfel, în ianuarie-martie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 3% comparativ cu perioada similară a anului 2020. Sectorul energetic a fost în creștere, însă industria prelucrătoare și cea extractivă rămân încă în descreștere, deși în luna martie și acestea au înregistrat evoluții pozitive.

În Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista) ar putea fi incluse 132 poziții. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a fost propus pentru examinare în cadrul ședinței secretarilor de stat din 24 iunie curent.   Menționăm că proiectul a fost elaborat întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, care urmează a fi achiziționate de  comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.