Executarea benevolă a documentelor executării reprezintă posibilitatea debitorului de a executa voluntar documentul executoriu înainte de a trece la executarea silită. Termenul de executare benevolă va fi stabilit de lege sau de instanța de judecată.

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, care a elaborat un nou proiect de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, impactul asupra deficitului bugetar va constitui 1,05 mld.lei. Conform notei informative a proiectului, cheltuielile bugetare se vor majora cu 90 mil.lei, iar veniturile se vor diminua cu 960 mil.lei. Menționăm că acest proiect vine să substituie Legea nr.56, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională pe motivul adoptării cu încălcarea procedurii constiuționale de angajare a răspunderii Guvernului.

Astăzi, 13 aprilie, Curtea Constituțională a examinat în fond sesizarea cu nr.49a/2020 prin care a fost solicitat controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative. Amintim că, pe data de 9 aprilie, CC a suspendat acțiunea Legii nr. 56.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent se extinde până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova. Această decizie a fost aprobată de CSE prin derogare de la prevederile Codului fiscal și a intrat în vigoare astăzi, 10 aprilie. Amintim că, inițial această măsură de susținere a mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice a fost inclusă în Legea nr.56 adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii față de Parlamentul RM, însă, în rezultatul suspendării acțiunii Legii de către Curtea Constituțională, mediul de afaceri

Curtea Constituțională a suspendat prin Decizia nr.39 de astăzi acțiunea Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative până la soluţionarea în fond a cauzei. Amintim, aceasta a fost publicată în Monitorul oficial și a intrat în vigoare pe data de 7 aprilie 2020. Legea a fost adoptată prin asumare de răspundere de Guvernul RM și prevede:

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

În anul 2018, prin Hotărârea nr.2 a Curții Constituționale, unele prevederi ale art. 10 pct.4) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi care stabileau că, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate, au fost declarate neconstituționale.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Legea nr. 156/1998, elaborat în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr. 11/2022, și urmează să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate şi echitate între toate categoriile beneficiare de pensie de urmaș din sistemul public de pensii.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în scopul aducerii în concordanță a legi prenotate cu Hotărârile Curții Constituționale nr. 29 din 22 noiembrie 2018 și nr. 19 din 24 septembrie 2019 privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. La data de 22 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional tabelul nr. 1 din alin. (1) al art. 20 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii,

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Impozitul pe avere se aplică asupra proprietății persoanelor fizice sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe de vacanță (cu excepția terenurilor), a căror totalitate întruneşte, cumulativ, următoarele condiții: • valoarea estimată totală constituie 1,5 mil. lei şi mai mult • suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. Contribuabilii care au fost identificați, la situația din 1 noiembrie 2019, în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere, sunt informați, prin intermediul avizelor de plată, despre suma impozitului ce urmează a fi achitată.

În ultimul timp tot mai multe persoane, mai ales tinere, se avântă în desfășurarea activității de antreprenoriat și după, cum e și firesc, nu toți ajung la succesul scontat. În multe cazuri întreprinderile intră în insolvabilitate și nu neapărat din cauza circumstanțelor obiective, dar cel mai des din cauza necunoașterii multor aspecte legale legate de activitatea inițiată.

Raporturile de muncă ar trebui să fie formalizate în scris, însă, în practică, apar frecvent situații în care angajatul își îndeplinește atribuțiile fără un contract de muncă oficial. În astfel de cazuri, dovedirea faptului angajării devine complicată, mai ales dacă angajatorul neagă existența raportului de muncă. Existența unor înțelegeri informale, a unor

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 258 pentru modificarea unor acte normative (executarea unor hotărâri ale Curții Constituționale și perfecționarea mecanismului de executare benevolă a documentelor executorii) (în continuare Legea nr. 258/2025). Această lege organică a fost publicată în

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Deseori, în urma controalelor efectuat de către Curtea de Conturi, se constată neconformități la capitolul transmiterii patrimoniului public, delimitat în bunurile domeniului public și bunurile domeniului privat, ca aport în capitalul social și în gestiune economică către întreprinderile de stat/municipale.

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.