Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Angajatorul a acordat un împrumut salariatului care ulterior a decedat. Administratorul a decis să caseze această sumă. Apar anumite obligații fiscale în cazul dat? Se va permite spre deducere suma creanței care nu poate fi încasată?    Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil (CC), ținând cont şi de prevederile art. 17 din CF, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului, pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului, trec la moștenitor.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Datele despre întârzierile în executarea obligațiilor de plată care decurg din contractele comerciale încheiate între profesioniști și între profesioniști și autoritățile publice vor fi expuse prin Platforma de interoperabilitate (MConnect). Aceasta va prevedea lege privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști, între profesioniști și autoritățile publice.

Noile standarde de management al calității în audit introduc o nouă abordare care se concentrează pe identificarea proactivă și răspunsul la riscurile la adresa calității. În ediția nr. 2(79) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar, este publicată continuarea articolului „Noul standard internațional de calitate în audit ISQM 1. Particularitățile de bază”. Articolul, elaborat de autorii noștri Marcela Dima și Natalia Țiriulnicova, este disponibil în rubrica Contabilitate practică, iar prima parte a acestuia poate fi consultată în nr. 7 (77), anul 2022.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Poate entitatea „Rezident” SRL să admită spre deducere creanța nerambursată de către nerezidentul SC „Nerezident” LTD în condițiile în care agentul economic este declarat insolvabil (conform informației publicate pe site-ul oficial al unei instituții de drept din țara sa de rezidență)? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, noţiunea de datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazurile stabilite de articolul menționat.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

În conformitate cu prevederile art.94 lit.e) și lit.f) și art.95 alin.(1) lit.f) din Codul fiscal (CF), subiecţii impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit

Toate unităţile de alimentaţie publică trebuie să respecte normele legale stabilite de legislaţie. Normele legale specifice unităţilor de alimentaţie publică influenţează din punct de vedere financiar şi administrativ metoda de organizare a

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În cazul în care pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la

Conform art.18 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Conform pct.4 al SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministrului

În caz de vătămare a sănătăţii sau deces al salariatului ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, salariatului i se compensează salariul (venitul) nerealizat, precum şi cheltuielile suplimentare pentru reabilitarea medicală, socială şi profesională în legătură cu vătămarea sănătăţii sau familiei defunctului i se compensează cheltuielile legate de deces (art.196 alin.(1) din Codul Muncii).

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Funcționalitățile aplicației guvernamentale EVO au fost extinse - acum datoriile fiscale pot fi achitate direct din compartimentul „Situația Fiscală” din Datele mele, informează Ministerul Finanțelor.

Agenția Servicii Publice Perioada reamintește că perioada de depunere a cererilor pentru includerea în Lista beneficiarilor desemnării procentuale este de la 1 iunie până 30 septembrie a fiecărui an.

Potrivit art. 5 pct.32) din Codul fiscal, datoria compromisă este o creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care: a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi; b) persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri;

În cazul în care o persoană fizică are datorii către furnizorul de energie electrică pentru o lună 50 mii lei, iar pentru altă lună 60 mii lei, poate furnizorul încasa toată datoria de 110 000 lei concomitent? Sunt datorii diferite dar în aceeași factură sau trebuie emise facturi separate?