Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

Impozitul pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculată de la valoarea bunurilor imobiliare (a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor) și reprezintă terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate. Unul din subiecții1 acestui tip de impozit este proprietarul bunului imobiliar de pe teritoriul RM.   Conform normelor Codului civil, proprietatea asupra unui bun imobil se dobândește la data înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. La fel, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

Clădirile, în care activează instituțiile publice și autoritățile publice locale (de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi sediile administraţiei publice), transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, ar putea cădea sub incidența Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 în cazul în care nu se află în evidenţă nici la proprietarii cotelor părţi-valorice, nici la autoritățile publice locale, nefiind determinate drepturile şi obligaţiile între părți, în scopul evitării distrugerii totale sau parțiale a imobilelor.  

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

 Conform art. 17 din Codul fiscal, veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale moştenitorului după acceptarea succesiunii.      Potrivit art.44 alin.(1) și (2) lit.a) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de casă, conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub altă formă.

Ținând cont de faptul că se apropie termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) (în continuare Declarația VEN12), aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 153/2017, în continuare vom analiza și vom comenta modificările operate pe parcursul anului 2024 în Declarația vizată, de care urmează să ținem cont la completarea Declarației

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Un SRL a efectuat o donației sub formă de mijloace bănești unei persoane fizice (altor persoane decât cele menționate în art. 36 alin. (2) din CF). Ce obligații fiscale apar în cazul dat și cum urmează a fi reflectată donația în dările de seamă?   În conformitate cu art. 20 lit. i) din CF, în venitul brut nu se include în patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art. 901 alin.(31) din CF.

În primele cinci luni ale anului curent, fluxul de investiții străine a constituit 5,7 mil. lei sau 25,18% din totalul emisiunilor de acțiuni, potrivit informației publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare.   Astfel, în luna mai 2021 în Registrul emitenților de valori mobiliare a fost înregistrată o emisiune suplimentară în valoare de 2,52 mil. lei. Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, volumul emisiunilor de acţiuni s-a micșorat cu 9,48 mil. lei. Pe piața secundară în luna precedentă au fost înregistrate 87 tranzacții cu valori mobiliare corporative în volum de 32,2 mil. lei raportate la 1,26 mil. valori mobiliare.  

Valoarea celor 12 emisiuni de valori mobiliare realizate în primulele șase luni ale anului curent a constituit 30,44 mil. lei, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   În luna iunie curent în Registrul emitenților de valori mobiliare au fost înregistrate 2 emisiuni de valori mobiliare în valoare de 7,8 mil. lei, cu 0,14 mil. lei sau cu 1,76% mai puțin comparativ cu luna iunie 2020.   Datele mai denotă că, în semestrul I, fluxul de investiții străine a constituit 5,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 18,72% din totalul emisiunilor de acțiuni, comparativ cu lipsa acestora în anul 2020.

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, în venitul brut nu se include patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art. 901 alin.(31) din Codul fiscal.

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative