La 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Legea a taxei de stat nr. 213/2023, prin care au fost ajustate cuantumurile taxei de stat, a fost introdusă noțiunea de „taxă de timbru”, a fost modificat procentul de încasare a taxei de stat, a fost majorată taxa de stat pentru anumite cereri în instanța de judecată, astfel încât persoanele

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de plata taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt scutite:            - autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile;         - misiunile diplomatice și alte misiuni asimilate acestora, precum și organizațiile internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;       - Banca Națională a Moldovei; 

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

La sfârșitul lunii septembrie 2020, soldul creditelor în economie a înregistrat o majorare cu 7,8% faţă de cel raportat la finele lunii septembrie 2019, constituind 46,8 mld. lei. Conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională a crescut cu 12,1% față de septembrie 2019, iar a împrumuturilor în valută străină – cu 0,6%.   Datele oficiale denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (23,2%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Totodată 17% au fost acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 16,9% – pentru consum, 8,5% – întreprinderilor din sectorul agrar etc.

Impozitul pe venit se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, pe venitul obținut din activitatea rezidenţilor în zona economică liberă (art.49 lit.b) din Codul fiscal).      Totodată, menționăm că potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, în zona liberă pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:    a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol, alcoolului tehnic,

 În conformitate cu prevederile art.901 alin.(37) din Codul fiscal băncile, asociațiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. 

În ianuarie-februarie 2022 exporturile de mărfuri din RM au însumat $667 mil., valoare de 1,6 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în primele două luni din anul 2021, dintre care mărfurile autohtone au deținut $545,9 mil., fiind în creștere de 1,7 ori față de perioada similară din anul precedent, iar reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) au însumat la $121,1 mil. (18,2% din total exporturi) sau cu 12,8% mai mult, comparativ cu indicatorii din primele două luni ale anului 2021, comunică Biroului Național de Statistică.   Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în perioada de raportare au totalizat $414,1 mil., fiind în creștere cu 53% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021 și dețin o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 p.p. față de ianuarie-februarie 2021.

Ideea de a deschide o afacere trebuie să reiasă în urma analizei pieței de desfacere, preferințele consumatorilor, noilor tendințe în prestări de servicii și producere.

Executivul a votat, în ședința din 28 decembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2023. Acesta include 107 cercetări și alte lucrări ce urmează a fi realizate de Biroul Național de Statistică, precum și 119 titluri de informații statistice și administrative, ce urmează a fi prezentate BNS de către organele administrației publice și alte autorități și instituții.

Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2021 a constituit $429 mil., fiind în creștere cu $91,4 mil. față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021 și cu $80 mil. comparativ cu luna decembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   În anul 2021 țara noastră a importat mărfuri în sumă de $7176,6 mil. cu 32,5% mai mult decât în anul precedent. Importurile de mărfuri provenite din țările UE au deținut o pondere de 43,9% din total și s-au cifrat la $3149,1 mil., în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020, iar importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1905,3 mil., echivalând cu o cotă de 26,5% și fiind în creștere cu 2,2 p.p. față de anul 2020.

În trimestrul I al anului 2022 exporturile de mărfuri din Moldova au depășit $1,06 mld., fiind în creștere cu 55,2% în raport cu valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul trecut.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), volumul exportului de mărfuri autohtone în perioada analizată au constituit $867,5 mil. sau 81,6% din total exporturi, de 1,7 ori mai mult față de perioada similară din anul 2021. La rândul său, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-martie 2022 s-au cifrat la $195,3 mil., constituind 18,4% din total exporturi, majorându-se cu 12,9% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Agentul economic „X” deține două Notificări privind inițierea activității de comerț, depuse la AAPL. În prima Notificare este specificat tipul unității de comerț „cafenea-bar”, iar în a doua – „magazin mixt”. Adresele specificate în Notificări, care reflectă locul de amplasare a unităților de comerț, sunt identice. Având în vedere acest fapt, are agentul economic „X” obligația de a calcula și a achita taxa pentru unitățile de comerț și/sau prestări servicii pentru o unitate comercială sau pentru două?

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Politica bugetar-fiscală și vamală reprezintă un proces complex și de importanță majoră pentru comunitatea Asociației Businessului European. În cadrul întregului proces de consultare a politicii, EBA este una dintre cele mai puternice porta voce a mediului de

Banca Naţională a Moldovei comunică că, drept rezultat al conlucrării al BNM cu Banca Comercială Română și Banca Transilvania, leul moldovenesc va fi acceptat pentru operațiuni de schimb valutar și tranzacții bancare în România. La solicitarea BNM, cele două mai mari bănci licențiate din România, cu o cotă cumulativă de circa o treime din piața bancară românească, vor lansa serviciul de schimb valutar lei moldovenești (MDL) contra lei românești (RON) de către persoanele fizice pe teritoriul României, precum și serviciul de transferuri bancare în lei moldovenești de către una dintre acestea.

În cadrul ședinței din 22 martie anul curent, Guvernul a aprobat proiectul legii cu privire la garantarea depozitelor din bănci, elaborat de către Ministerul Finanțelor în scopul îmbunătățirii cadrului legal existent în domeniu, de aliniere la bunele practici internaționale. Totodată, cum afirmă autorii inițiativei, aplicarea noilor reglementări va contribui la stabilitatea financiară a țării prin asigurarea achitării la timp a depozitelor garantate din băncile aflate în proces de lichidare silită și prin asigurarea resurselor necesare pentru rezoluția bancară.

Banca Națională a Moldovei a publicat Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) pentru trimestrul I al anului 2022. Potrivit datelor, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I din anul  2020.   Regulatorul precizează că Indicele RPPI, la situația din 31 martie curent, a înregistrat valoarea de 135,3 la sută, fiind în creștere cu 13,9% față de trimestrul I din anul 2021 cu 6,7% față de trimestrul IV al aceluiași an.  

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

Crearea unei baze de date unificate şi sistematizate privind gestionarea sistemului public de asigurări sociale din Republica Moldova va fi posibilă prin implementarea Sistemului Informațional „Protecția Socială”. Sistemul va permite o abordare unificată a proceselor de administrare a conturilor personale ale persoanelor asigurate și plătitorilor și a proceselor asigurării/oferirii pensiilor și prestațiilor sociale.