Firma X ne oferă servicii de transport, folosind motorina noastră, dar în factura emisă către noi indică prețul cu motorina lor. În cazul dat firma X va emite factura cu „minus” (refacurare) pe cantitatea de motorină eliberata de către noi sau compania noastră le va elibera motorina, după care se va întocmi act de compensare?

În Monitorul Oficial din 22 iunie a fost publicat Ordinul comun al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la modificarea Ordinului cu privire medicamentele compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Acesta prevede completarea Listei medicamentelor compensate din FAOAM cu încă 11 denumiri comune internaţionale, cu rata medie de compensare de 30%, 50%, 70% și 100%.

Încălcarea de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a regulilor privind publicarea pe pagina web a informațiilor oficiale ar putea fi sancționată. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce conține modificări și completări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și la Codul contravențional.

Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil. Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.

Începem în forță un an nou plin de evenimente, schimbări în diferite domenii și provocări. După ce am oferit contribuabililor în primele zile ale lunii ianuarie ediția actualizată a Codului fiscal, în februarie venim cu primul număr din anul 2020 al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care deja de 9 ani este alături de contribuabili pentru a-i ghida în implementarea corectă a legislației fiscale. Astfel, în articolul elaborat de către secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, șeful adjunct al Direcției politici fiscale și vamale, Corina Alexa, și consultantul principal din aceeași direcție, Inga Catană, sunt descrise detaliat principalele aspecte ale politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Textul este publicat în rubrica Practica fiscală.

Partea I

De la 1 februarie 2019, cetățenii vor beneficia de medicamente oferite gratuit din lista celor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM), destinate tratamentului celor mai frecvente maladii, cum ar fi: bolile cardiovasculare, respratorii, osteoarticulare, bolile endocrine, astmul bronșic, pielonefrita acută și cronică, maladii ale aparatului digestiv, hepatită, ciroză hepatică etc. În acest sens, au fost aprobate modificări în Ordinului comun nr. 492/139A din 22 aprilie 2013 al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Parlamentul a votat ieri în prima lectură proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. FAOAM va fi format atât la venituri, cât și la cheltuieli din 8,3 mld. lei. Comparativ cu anul 2019, este prognozată majorarea veniturilor cu 14,4%, iar cheltuielilor – cu 11,4%. Astfel, în anul viitor se prevede menținerea costului primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de sumă fixă la nivelul anului curent – 4 056 lei. În același timp, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală va rămâne la nivelul de 9%, câte 4,5% achitate de angajat și angajator.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

În Monitorul Oficial din 6 martie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii, Confederația Națională a Patronatului şi Confederația Națională a Sindicatelor au publicat Convenția colectivă (nivel național) cu privire la modelul Tabelului de evidență a timpului de muncă (nr. 17 din 28 februarie 2020).   Aceasta a fost elaborată în scopul asigurării aplicării corecte și uniforme a prevederilor art. 106 din Codul muncii, precum și în vederea asigurării evidenței timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și a absențelor de la lucru din diferite motive. Astfel, unităților, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, se recomandă să țină evidența timpului de muncă, utilizând următorul model al Tabelului:  

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

prima parte Situația de profit și pierdere Situația de profit și pierdere exprimă caracteristica financiară a activității AEÎ în perioada de gestiune și cuprinde informațiile privind: veniturile obținute în toate tipurile de activități, cheltuielile aferente și rezultatul financiar ca diferența dintre acești doi indicatori. Situația de profit și pierdere este completată conform anexei nr. 2. Datele din coloana 3 a Situației de profit și pierdere pentru perioada de gestiune precedentă se înscriu din situația de profit și pierdere întocmită pentru anul precedent.

Ce document va elibera agentul economic în cazul rambursării datoriei în forma monetară altui agent economic? Conform pct.3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe suport de hârtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile:

Premierul Pavel Filip, în debutul ședinței de miercuri, a readus în atenție subiectul privind compensarea prejudiciilor cauzate de calamitățile naturale în sectorul agrar, în anul 2016. Prim-ministrul a menţionat că Guvernul va acorda toate compensațiile cuvenite în această situație, bazându-se pe date clare și evaluări cinstite.

Întreprinderea, în anul 2018, a luat în comodat un autoturism de la angajatul său și dorește să-i compenseze uzura bunului (art.859 Codul Civil). Cum va fi tratată această compensare pentru angajat din punct de vedere al impunerii cu impozitul pe venit, asigurare medicală și asigurare obligatorie de asistență socială, dar și pentru întreprindere, cheltuielile de reparație a bunului care au fost suportate?

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Termenul–limită de prezentare a cererii și dosarului de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se stabilește în anul curent până la data de 1 august. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină au publicat vineri, 6 iulie, în MO modificările operate în Regulamentul privind mecanismul de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.