Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики BNM a inițiat proiectul de implementare a Registrului Riscurilor de Credit Banca Națională a Moldovei (BNM) a inițiat proiectul de implementare a Registrului Riscurilor de Credit. Acesta este un sistem informatic modern pentru colectarea, stocarea, prelucrarea și analiza sistematică a informației detaliate cu privire la toate creditele acordate de băncile licențiate din Republica Moldova.

Criza sistemului de pensii se adânceşte tot mai mult. Economiştii estimează că până la sfârşitul anului în curs, deficitul structural va ajunge la 1,1 miliarde de lei sau aproximativ 1% din PIB. Prognozele nu sunt îmbucurătoare nici pentru anii următori – numărul beneficiarilor de pensii va creşte în paralel cu diminuarea celor care contribuie la sistem.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Miercuri se decide soarta BEM, Banca Socială și Unibank În această miercuri ar putea fi decisă soarta Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Într-un interviu acordat adevarul.md, premierul Valeriu Streleț a declarat că săptămâna aceasta ar putea fi luată decizia de lichidare a băncilor cu probleme.

Eforturile Băncii Centrale Europene de a ieftini finanţarea pentru companii, deprecierea euro şi preţurile scăzute nu au reuşit să impulsioneze suficient de puternic activitatea din afaceri din zona euro, iar o serie de indicatori macroeconomici sugerează că economia uniunii monetare s-ar putea contracta anul viitor.

Dacă până acum câțiva ani era aplicată doar românilor angajați cu carte de muncă, acum toate persoanele fizice care obțin venituri vor plăti această taxă. Cum au ajuns contribuțiile sociale să se extindă asupra tuturor veniturilor obținute de cetățenii români?

Producţia şi serviciile din zona euro au înregistrat în septembrie cel mai încet ritm de creştere din acest an, ceea ce ridică noi semne de întrebare asupra posibilităţii revenirii economiei din regiune în ultimul trimestru din acest an, informează Bloomberg. Indicatorul Purchasing Managers Index (PMI) pentru zona euro a coborât la 52,3 în septembrie faţă de 52,5 în luna august, potrivit unui sondaj realizat de firma de analiză Markit Economics. Această scădere depăşeşte aşteptările analiştilor de la Bloomberg, care au anticipat o stagnare a indicatorului la 52,5.

Statele Unite au înregistrat în trimestrul al doilea o creştere economică de 4,2%, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea iniţială de 4%, după ce investiţiile companiilor în clădiri şi echipamente au fost revizuite în urcare, potrivit datelor Departamentului pentru Comerţ.

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de toţi cei 54 de analişti economici consultaţi de Bloomberg. «Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%», se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

Luna curentă Fondul Monetar Internațional a publicat a doua ediție a Monitorului Fiscal din anul 2014. Problema numărul unu în lume: creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor. În cea de-a doua ediție a Monitorului Fiscal al FMI din anul curent, publicat pe 8 octombrie și întitulat „Înapoi la lucru: Cum politica fiscală poate să ajute.”, în prim plan este adus șomajul, fiind principala problemă la nivel global, din punct de vedere economic, pe care o evidențiază raportorii FMI.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Un studiu realizat de specialiştii Biroului Naţional de Statistică, în perioada 2008 – 2012, arată cât de mari pot fi discrepanţele între raioane la capitolul dezvoltare social-economică şi situaţie demografică.

La 24 noiembrie 2014 la Chişinău a început prima rundă de consultări pe marginea proiectului de Acord în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Statul Israel. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Maria Borta, Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale, iar cea a Israelului de A. Rosenzweig, Consilier General al Institutului Naţional de Asigurare Sociale.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-iunie curent mărfuri şi produse în valoare de 63 mil. dolari, cu aproape 20% mai puţin decât în aceeaşi perioadă din anul trecut. Diminuarea importurilor a fost condiţionată de reducerea livrărilor de autoturisme şi autovehicule cu 23,6%, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 27 noiembrie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre

Într-o Europă care renunţă treptat la restricţiile de mişcare, mirajul unui câştig mai mare a dinamizat forţa de muncă dinspre zonele mai sărace înspre cele mai bogate. Tinerii francezi pleacă să-şi găsească de lucru în Marea Britanie, Elveţia, SUA şi Belgia, în timp ce nemţii preferă Elveţia şi Norvegia, ţări cu salarii mult mai mari. Pentru imigranţii din Europa de Est, tocmai Franţa şi Germania sunt pământul făgăduinţei. Care din aceste ţări oferă condiţii mai bune de muncă?

Analiştii au păreri împărţite despre impactul umilitoarei înfrângeri a Braziliei în semifinala cu Germania asupra economiei ţării, unii considerând că ar putea duce la schimbarea preşedintelui în alegerile din toamnă şi a politicii economice, în timp ce alţii cred că impactul va fi nesemnificativ. Înfrângerea Braziliei în semifinala cu Germania, cu 7-1, ar putea fi în cele din urmă o veste bună pentru naţiunea demoralizată şi furioasă, potrivit analiştilor UBS, care consideră că eşecul ar putea duce la alegerea unui alt preşedinte în toamnă şi implicit la o politică economică mai eficientă, relatează Washington Post.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.