Primarii vor beneficia de prioritate în procesul audienței la conducătorii instituțiilor publice. Pe agenda ședinței comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară a fost inclus proiectul de lege ce propune modificarea Legii nr. 28/2006 privind administrația publică locală și are drept scop impulsionarea procesului de soluționare a problemelor comunităților locale.   Astfel, se propune ca primarul, pentru a soluționa problemele legate de interesele localității (sat/comună/oraș/municipiu) să beneficieze de dreptul de a fi primit în audiență în mod prioritar, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, de conducătorii și angajații insituțiilor publice.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În situația în care entitatea rezidentă a Parcului pentru tehnologii informaționale a încheiat un contract individual de muncă prin cumul intern cu salariatul său, cum urmează a fi determinată suma minimă a impozitului unic?

Ținând cont de faptul că pe data de 16 aprilie 2022 va fi anulată starea de urgență în sănătate publică, parvin multiple întrebări ce se referă la termenul de aplicare a cotei reduse a TVA, adresate de entitățile ce activează în domeniul HoReCa.   În acest context reiterăm că, potrivit prevederilor Legii nr.76/2021, condițiile de aplicare a TVA în mărime de 6% pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a CAEM sunt: declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă, cu condiţia declarării acestei stări de către Parlament în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004; declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă în sănătate publică, cu condiţia declarării acestei stări de către CNESP în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009.

Amintim că prin Legea nr. 312 din 26.12.2024 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare din 16.02.2025) au fost aprobate amendamente la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni și Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată,

Una dintre lucrările premergătoare raportării financiare este inventarierea totală a activelor și pasivelor autorității/instituției bugetare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. e) din Legea contabilității nr. 113/2007 (în continuare – Legea nr. 113/2007), ciclul contabil al entității cuprinde și inventarierea elementelor contabile.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător despre obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18). Termenul de depunere a Declarației pentru anul 2021 este 3 mai curent.   La determinarea venitului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat utilizează mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte. Astfel, furnizorii prezintă anual în adresa autorității fiscale informația privind activitățile sau tranzacțiile efectuate prin sisteme de trimiteri poștale către persoanele fizice.

În temeiul prevederilor Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 22625 – 22630 care reglementează conceptul Acordului de preț în avans (în continuare – APA)

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),

La 15 august 2024, în Monitorul Oficial al RM (nr.355-357 din 15 august 2024) a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Datele statistice privind comerțul internațional cu mărfuri demonstrează că deșeurile fac obiectul importului pe teritoriul vamal, cum ar fi:

În domeniul transportului de mărfuri, există elemente-cheie strâns legate de procesul de stocare, respectiv, depozitare.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

La 27 martie 2022, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Republica Moldova trece la ora de vară, acele ceasornicului fiind transferate cu o oră înainte (de la ora 03:00 la ora 04:00).   În acest context amintim că, conform prevederilor Regulamentului cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control, pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată, contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze ECC cu memorie fiscală în stare de funcţionare. Una dintre cerinţele în care ECC cu memorie fiscală se consideră în stare de funcţionare este imprimarea pe documente a datei calendaristice curente şi a orei cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Astăzi, 29 aprilie 2022, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr.51 din 18 aprilie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.135/2017 și a dărilor de seamă pentru rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Documentul a fost elaborat în scopul ajustării noțiunilor utilizate în textul Ordinului nr.135/2017 cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor IT la cele expuse în Codul fiscal, precum și în vederea corelării modificărilor operate prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce ține de regimul fiscal al rezidenților parcurilor IT.  

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.