Cum urmează a fi calculată baza valorică a terenului – proprietatea cetățeanului, care a suportat cheltuielile aferente lucrărilor de îmbunătățire a acestuia, dar și a spațiului adiacent? Urmează a fi efectuată ajustarea bazei valorice cu suma investițiilor efectuate? Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din CF, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin.  (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

În anul 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini care au optat pentru vizitarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Deservirea turistică a fost organizată de agențiile de turism detailiste și de către tur-operatori. Datele oficiale prezentate de Biroul Național

La 1 iulie 2022 va intra în vigoare Regulamentul privind creditarea responsabilă a consumatorilor de către bănci, aprobat de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărârea nr.101 din 19 mai 2022. Documentul este parte componentă a pachetului de măsuri macroprudențiale recomandate spre aplicare autorităților naționale macroprudențiale în vederea atingerii obiectivului intermediar de prevenire și/sau limitare a creșterii excesive a creditării și îndatorării.   Regulamentul definește creditarea responsabilă drept activitate în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității consumatorului și nu permite consumatorului să-și asume obligații financiare care depășesc capacitatea de plată a acestuia, acumulând astfel un grad excesiv

Astăzi, 15 aprilie 2022, prin derogare de la prevederile art.56 alin.2) din Legea nr.100/2018, intră în vigoare noile praguri stabilite pentru încălcările fiscale nesemnificative, acestea fiind majorate de 5 ori față de cele aplicate anterior. Legea nr. 70 din 24 martie 2022 pentru modificarea art. 231 (alin.4) din Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător va fi considerată nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 500 de lei, iar în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice încălcarea se va lua în considerare dacă va depăși suma de 5000 lei,

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare privind conturile internaționale ale Republicii Moldova în trimestrul III al anului 2021.   Potrivit regulatorului, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul III 2021, s-a majorat comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului 2020, atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $400,38 mil., fiind în creștere cu 14,1 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -10,2 la sută, față de -9,5 la sută în perioada similară a anului 2020. Această dinamică a fost determinată de creșterea deficitului comerțului exterior cu bunuri, în timp ce balanțele veniturilor secundare, serviciilor și a veniturilor primare s-au îmbunătățit.

Veniturile în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 11 luni ale anului curent 42,0 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,1 mld lei sau cu 17,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 17,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,7 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere cu 18,1 %.   

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022) include obiective specifice privind gestionarea acesteia, unul dintre obiective fiind dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) prin diversificarea canalelor de vânzare a VMS, odată cu creșterea accesibilității persoanelor fizice la procurarea respectivelor valori mobiliare.   În acest context, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire  la aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 mld. lei (2,2%), iar deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,5 mld. lei (16,8%). În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 135 din 4 octombrie 2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.   Reestimarea veniturilor are la bază prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită în luna august de către Ministerul Economiei, precum și creșterea încasărilor la impozite și taxe înregistrată în primele opt luni, care se datorează, în mare parte, restabilirii treptate a economiei. Se estimează că veniturile provenite din accize se vor majora cu 145,8 mil. lei, creșterea încasărilor din TVA cu 2 120,0 mil. lei, iar a impozitului pe venit – de 490, 2 mil. lei.

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.

Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare, constată Ministerul Economiei care a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova conform datelor disponibile la 30 septembrie 2021.   Potrivit documentului, în semestrul I produsul intern brut (PIB) a atins 104,2 mld. lei și a înregistrat creștere reală cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

În Monitorul Oficial din 22 septembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.344 din 13 septembrie 2023 cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea confirmării veniturilor obținute în Republica Moldova de persoanele fizice cetățeni ai RM.

În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată Legea nr. 27 din 10 februarie 2022 privind Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, ce stabilește principiile generale de constituire, organizare, finanţare şi funcționare a Fondului, care a fost instituit pentru finanțarea programelor și a proiectelor de dezvoltare regională și locală incluse în Documentul unic de program.   Fondul se formează din alocațiile aprobate anual prin Legea bugetului de stat, din surse de asistență externă și din alte surse ce nu contravin legislației.

Mâine, 1 aprilie, va fi publicat proiectul hotărârii de Guvern ce vine cu măsuri de susținere a producătorilor agricoli, decizia urmând a fi aprobată la următoarea ședință a Cabinetului de miniștri. Aceasta conține prevederi de majorare a Fondului de subvenționare în agricultură cu 650 mil. lei (până la 1,75 mld. lei), modificarea formulei de acordare a ajutoarelor din partea statului pentru producătorii autohtoni, extinderea ariei de intervenție a subvențiilor.  Declarația aparține prim-ministrei RM Natalia Gavrilița și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.   Astfel, este anunțată compensarea:

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei, cheltuielile cu 6884,9 mil. lei, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205/2021).   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorit majorării veniturilor la componenta de bază cu 2 519,7 mil. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei.   Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa