În primele 9 luni ale anului curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 12 059,4 mil. lei din suma precizată anuală de 16 552,3 mil. lei și cu 18,1 % mai mult decât a fost executat în perioada similară a anului 2018, potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 30 septembrie 2019 publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Astfel, cele mai multe venituri au fost asigurate din impozite și taxe – 2 723,6 mil. lei, suma precizată pentru anul 2019 fiind de 3 433,4 mil. lei. Impozitul pe venit a asigurat acumulări în sumă de 1 812,1 mil. lei, dintre care impozitul pe venitul persoanelor fizice constituie 1 725,3 mil.lei, iar cel al persoanelor juridice – 86,8 mil. lei.

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

Autoritățile intenționează să adopte un cadru juridic unitar pentru reglementarea demolării construcțiilor neautorizate și defrișării arborilor, ce va asigura desfășurarea acestor proceduri în conformitate cu reguli transparente și va exclude abordările diferențiate în acest domeniu.   Executivul a votat în ședința de ieri, 1 iunie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, ce stabilește competențele, condițiile și modul de executare a respectivelor lucrări, evaluarea cheltuielilor necesare pentru executarea acestora și criteriile de recuperare a cheltuielilor din contul contravenienților,

La Chișinău, în perioada 12-13 iunie, sunt desfășurate lucrările celui de-al IV-lea Atelier de lucru „EU4Digital: Trust & Security” al Panelului pentru Armonizarea Pieței Digitale din cadrul Parteneriatului Estic. Obiectivele acestui instrument regional de cooperare, creat de Comisia Europeană și implementat prin DG Connect, sunt promovarea principalelor domenii ale economiei digitale în regiunea Parteneriatului Estic și implementarea unor proiecte comune de cooperare, în conformitate cu normele și cele mai bune practici ale UE, pe direcțiile legislației în comunicații electronice, securității cibernetice, e–Comerț, inovație și educație digitală, e–Sănătate.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

În luna martie o angajată, din cei 12 ai SRL, și-a luat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. La determinarea obligației fiscale pentru taxa pentru amenajarea teritoriului, acesta se va include în baza de calcul?

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

Ieri, 3 noiembrie 2021, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a desfășurat webinarul și Atelierul de Lucru cu tematica „Procedura de obținere a subvenției pentru locurile de muncă ale persoanelor defavorizate. Aspecte Practice”.   În cadrul webinarului a fost explicată procedura legală de obținere a subvenției pentru crearea locurilor de muncă pentru persoanelor defavorizate, fiind exemplificată pe fiecare dintre aspectele abordate. 

În Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă a unui grup de deputați ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În opinia autorului, pentru ca instituțiile statului să gestioneze responsabil proprietatea și finanțele publice, acestea urmează a fi supravegheate calitativ, imparțial ți profesionist, iar acest rol revine în primul rând instituției supreme de audit public extern, care, în cazul Moldovei, este Curtea de Conturi. Independența reală a Curții stă la baza asigurării eficienței cu care se administrează finanțele și proprietatea publică, iar o independență de facto înseamnă independență politică, instituțională și financiară.

Plățile fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a celor înregistrate pe platforme de comerț electronic, au fost în creștere în anul 2020, fiind înregistrate 70,3 mil. de plăți în valoare de 21,8 mld. lei. Circa 11 mil. de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 mil. operațiuni au fost efectuate pe platforme de e-comerț în Moldova (majorându-se cu 50%, iar valoarea acestora a atins 1,2 mld. lei) și 8,3 mil. – pe platforme e-comerț peste hotare (în diminuare cu 7,6%, suma achitată constituind 3,6 mld. lei), comunică Banca Națională a Moldovei.

Noțiunea de garanție financiară pentru credite stabilită în Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii va fi ajustată în scopul acordării posibilității implementării unui nou mecanism de garantare a creditelor. Amintim, garanțiile sunt  emise de către Fondul de Garantare a Creditelor1 pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionat de ODIMM.   Astfel, dacă la momentul de față garanția financiară este definită drept angajament în formă scrisă față de o instituție financiară asumat de către o altă instituție care gestionează fonduri de garantare a creditelor, întru asigurarea cu gaj suficient în proporție și în termene stabilite a creditelor/împrumuturilor

Agentul economic care achiziționează de la persoanele fizice rezidente, care colectează produse agricole din horticultură și fitotehnie și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în scopul vânzării ulterioare, ar putea reține la sursa de plată un impozit de 5% din plățile efectuate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Codului fiscal cu capitolul 103 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal.

Analiză comprehensivă a sistemului de management al finanțelor publice (MFP) în Republica Moldova, la nivel național și subnational, a fost lansat ieri, 8 iulie 2021, de Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și  UN Women, în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană.   Analiza este concepută pentru a oferi un instantaneu al performanței MFP și o imagine de ansamblu a principalelor puncte forte și puncte slabe ale sistemelor MFP prin utilizarea unei metodologii standard, care poate fi reprodusă în evaluări succesive, oferind un rezumat al modificărilor în timp, comunică Ministerul Finanțelor.

Organizațiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente și pentru acoperirea creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Această prevedere se va regăsi în art.31 alin.4) din Codul Fiscal. În prezent, acesta permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi neachitarea dobânzilor aferente, care se determină conform regulamentelor CNPF cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi

Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

Potrivit Raportului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în primele 9 luni ale anului curent au fost înregistrați 24564 șomeri noi, dintre care 62,8% provin din mediul rural.   Totodată, din numărul total de șomeri înregistrați în această perioadă, 33,7% erau pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar 64,8% dintre șomeri aveau un nivel de instruire primar/gimnazial/liceal și nu dețineau o calificare profesională. De asemenea, datele denotă că 1,9% au constituit persoane cu dizabilități, 34,5% aveau vârsta cuprinsă între 16-35 ani, 4,8% au constituit persoanele de etnie romă, iar 2,6% sunt persoane reîntoarse de peste hotare.

Persoanele fizice ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat, legislația în vigoare la momentul de față stabilind acest drept doar pentru agenții economici.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

La 25 martie 2022 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 45/2022 pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare. În scopul implementării acesteia, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege pentru implementarea prevederilor Acordului, care a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali și este considerat pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală, care

Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională a Moldovei va acorda băncilor solvabile și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, asistență de lichiditate în situații de urgență, garantată cu activele indicate la art.18 alin.(1)1 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei sau cu garanții de stat. Guvernul a oferit aviz pozitiv o inițiativă legislativă ce are ca scop eliminarea ambiguităților existente în cadrul legal actual în partea ce ține de acordarea suportului financiar băncilor comerciale și prevede definirea asistenței în situații de urgență și indicarea expresă a faptului că asistența de lichiditate în situații de urgență poate fi acordată doar băncilor solvabile.

Ministerul Finanțelor anunță că numărul beneficiarilor Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor este în continuă creștere. Până la momentul actual, 76 de tineri antreprenori au beneficiat de credite avantajoase în cadrul Programului în sumă totală de circa 45 mil. lei. Afacerile finanțate sunt amplasate în 20 de raioane ale țării. Cele mai multe credite au fost acordate în UTA Găgăuzia – 15. Sumă totală a acestora a atins 13,1 mil. lei. În raionul Râșcani sunt 9 beneficiari, care au obținut credite în valoare de 3,8 mil. lei. Câte 6 credite au fost acordate tinerilor antreprenori din raionul Glodeni și municipiul Chișinău, suma totală a finanțării constituind 3,8 mil. lei și, respectiv, 2 mil. lei.