Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

La începutul săptămânii curente, specialiștii Instituției publice ”Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) au prezentat la Sângerei un nou proiect de acordare a suportului instituțional în domeniul ținerii evidenței contabile pentru instituțiile de învățământ din acest raion. CTIF prestează acest tip nou de servicii începând cu luna septembrie 2018. Scopul principal al serviciilor este acordarea instituțiilor bugetare asistență de ținere a evidenței contabile, planificare și raportare financiară, precum și oferirea soluțiilor profesioniste pentru gestionarea eficientă a finanțelor publice.

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Serviciul de Stat de Arhivă (SSA) a aplicat necorespunzător metodologia de calcul a plăților salariale, ce a generat diminuarea transferurilor la bugetul public național pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale în valoare totală de 13,3 mii lei. În Monitorul Oficial din 18 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate la 31 decembrie 2017. Astfel, Curtea menționează că rapoartele financiare ale SSA nu oferă o imagine corectă, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

Comisia Națională a Pieței Financiare a aprobat și a publicat în MO din 17 august Normele privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale pe piața financiară nebancară. Scopul actului este detalierea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale instituite conform prevederilor Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și ale Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

În numărul precedent al revistei „Monitorul Fiscal FISC. md” au fost expuse aspecte aferente noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune cu referire la: necesitatea emiterii noului standard; domeniul de aplicare și excepțiile de recunoaștere a contractelor de locațiune; principala inovație adusă de standard; separarea parților componente ale unui contract de locațiune, ce conține o componentă de locațiune și alte componente de non-locațiune; aspecte specifice contractelor de locațiune exprimate în valută.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Investițiile, sau mai bine zis lipsa lor, este una dintre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova. Din anul 2000 încoace, economia moldovenească nu a mai trecut printr-o criză investițională atât de îndelungată, înregistrând în perioada anilor 2015-2016 o comprimare semnificativă, de aproximativ 20%.

Potrivit art. 26 alin. (2) din Codul Fiscal, proprietatea pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

În Monitorul Oficial din 3 august curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului situațiilor financiare aleAgenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) la 31 decembrie 2017. Rapoartele financiare întocmite de către ANRE oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, acestea nefiind denaturate semnificativ și corespund cadrului de raportare financiară aplicat, este concluzia Curții de Conturi inclusă în raport.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Standardelor naţionale de audit intern (SNAI). Acestea sunt elaborate în baza Standardelor Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern și includ cerințele de bază pentru practica profesională și pentru evaluarea eficacității auditului intern, care se aplică la nivel organizațional și individual, precum și note privind interpretarea rezultatelor. SNAI conține două categorii fundamentale: standarde de calificare și standarde de performanță.

În Monitorul Oficial al RM de vineri, 28 septembrie, Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Concluzia Curții de Conturi este că rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a MADRM pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Chiar dacă plata arendei terenurilor agricole reprezintă costuri (care nu se delimitează în deductibile și nedeductibile) este necesar de întocmit Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente? Dacă da, atunci când trebuie întocmit actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente — la eliberarea producției în contul plății pentru arenda terenurilor agricole, care se eliberează în rate (grâu- 30 septembrie, porumb — 31 octombrie, floarea soarelui- 30 noiembrie) sau la data prevăzută în contract — spre exemplu, 31 decembrie?