Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a propus pentru consultări publice un șir de modificări și completări la Ordinul nr.16/2010 cu privire la aprobarea Regulilor privind înregistrarea agenților economici în producția agroalimentară ecologică, implementarea cărora va asigura accesul acestora la mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (Fond).   Necesitatea elaborării proiectului a intervenit odată cu aprobarea HG nr. 226/2022 pentru modificarea HG nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului în scopul obținerii subvenției în cadrul submăsurii 2.5. Susținerea promovării și dezvoltării agriculturii ecologice.

Cabinetul de miniștri susține aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere a producției de carte electronică și/sau audio, a serviciilor de editare și serviciilor privind drepturile de autor și ale drepturilor conexe, oferind aviz pozitiv unei inițiative legislative în acest sens.   Amintim, la momentul de față Codul fiscal reglementează scutirea de TVA doar producția de carte și publicațiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la pozițiile tarifare 4901, 4902, 49030000, 490400000 și 4905, precum și serviciile de editare a producției de carte și a publicațiilor periodice, serviciile privind dreptul de autor și alte drepturi conexe utilizate la producția de carte.

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Bugetul de stat pentru anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 44,1 mld. lei, cu 8,6% în creștere față de anul curent, iar la cheltuieli – în sumă de 51,5 mld. lei, fiind mai mari cu circa 11% față de cheltuielile precizate pentru anul 2019. Deficitul se preconizează în sumă de 7,4 mld. lei. În cadrul ședinței de ieri, 27 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020. După cum a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este fundamentat pe o creștere economică de 3,8%, nivelul inflației de 5,7%, o majorare a exportului de 9%, a importului – cu 7,1%, creșterea salariului mediu pe economie cu 8,7%.

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Întreprinderile sociale au posibilitatea de a depune propunerile de proiecte în cadrul Concursului de granturi lansat de Fundația Est-Europeană cu suportul Uniunii Europene și al Suediei pentru susținerea activităților de antreprenoriat social.   Programul de granturi are drept scop susținerea organizațiilor societății civile în vederea creării și/sau dezvoltării afacerilor sociale menite să ofere locuri muncă și oportunități de integrare social-profesională a grupurilor vulnerabile, contribuind la sporirea bunăstării cetățenilor și a comunităților.

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Consiliul Economic pe lângă președintele țării în ședința din 3 septembrie curent a luat decizia de a desfășura, după o întrerupere de 12 ani, Forumul Național al Oamenilor de Afaceri. Evenimentul va avea loc în luna octombrie 2019 și are drept scop identificarea măsurilor urgente pentru revigorarea mediului de afaceri, în special a întreprinderilor ce activează în sectorului real al economiei naționale. Măsurile de susținere a producătorilor autohtoni, dificultățile și realizările din cele mai importante domenii ale economiei țării, identificarea soluțiilor pentru depășirea problemelor existente,

Astăzi, 1 martie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat un șir de măsuri importante ce urmează să vină în sprijinul refugiaților din Ucraina, dar și al agenților economici autohtoni ce vor decide să ofere ajutoare pentru cetățenii ucraineni ce se află în Republica Moldova.   Astfel, CSE a dispus: 1. Prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (1) și art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente donațiilor

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței de ieri, 28 octombrie, inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului dintre Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanțelor al Federației Ruse privind acordarea asistenței financiare nerambursabile Guvernului RM.

Comitetul de supraveghere a auditului poate lua decizia de admitere la examenul pentru obținerea calificării profesionale de auditor a persoanelor fizice care confirmă o vechime în muncă de cel puțin 15 ani în domeniul economic sau juridic, prin derogare de la cerințele impuse în Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor pentru susținerea examenului menționat. Decizia privind aprobarea Regulamentului, adoptată de Instituția Publică „Consiliul de supraveghere publică a auditului” la 16 august curent, a fost publicată în MO din 30 august 2019 și a intrat în vigoare la data publicării. Documentul prevede modul de organizare și desfășurare a examenului de calificare, stabilește cerințele față de persoanele fizice ce intenționează să obțină certificarea, conține aspecte ale instruirii profesionale continua a auditorilor.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Starea de urgență în Republica Moldova va dura încă 45 de zile, începând cu ziua de 24 iunie curent. Legislativul a aprobat în ședința de astăzi, 23 iunie, proiectul de hotărâre a Parlamentului privind prelungirea stării de urgență. Necesitatea extinderii termenului este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați.

Veniturile  și cheltuielile totale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 se propun a fi majorate cu peste 2,16 mld. lei. În cazul aprobării proiectului modificărilor la Legea nr.206/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 în redacția elaborată de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, veniturile și cheltuielile BASS vor crește de la 31,2 mld. lei până la circa 33,4 mld. lei.   Documentul a fost elaborat cu scopul precizării parametrilor BASS, urmare a aprobării completărilor la un șir de acte normative cu un impact semnificativ asupra BASS

În Republica Moldova, salarizarea persoanelor aflate în relații de muncă cu angajatorii în baza contractelor individuale de muncă este reglementată prin Legea salarizării nr. 847/2002 (în continuare – Legea nr. 847/2002), potrivit căreia principiile generale (economice, juridice și organizatorice)

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

În perioada 15-16 mai 2025, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de screening bilateral aferent Capitolului 16 „Fiscalitate”. Reuniunea a fost prezidată de Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, dna Cristina Gherasimov, și Ministra Finanțelor, dna Victoria Belous, alături de Secretara