Formularul dării de seamă la taxa pentru extragerea mineralelor utile se completează conform Instrucțiunii privind modul de întocmire și prezentare a Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobate prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014.

În aceste clipe pe teritoriul Centrului Internațional de Expoziții „Moldexpo” are loc inaugurarea oficială a celei de-a XVIII ediții a expoziției ”Fabricat în Moldova” 2019. Sloganul expoziției este ”Acasă, Autentic, Autohton”. Conform informației oferite de organizatorul expoziției, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, la eveniment sunt prezenți reprezentanți ai conducerii de vârf a țării, reprezentanți ai Guvernului, ambasadori acreditați în Republica Moldova, reprezentanți ai administrației publice locale etc.

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Darea de seamă fiscală la taxa pentru extragerea mineralelor utile se prezintă trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune (art. 301 alin. (1) din Codul fiscal).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

Darea de seamă la taxa pentru extragerea mineralelor utile se prezintă în baza formularului tipizat al Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014.

În primele 9 luni ale anului curent a crescut volumul investițiilor la construcțiile inginerești cu 36,7%, la mijloacele de transport – cu 21,5%, la clădirile nerezidențiale – cu 13,3%, la maşini, utilaje, instalaţii de transmisie – cu 8,3%. Investițiile în utilaje, maşini, instalații de transmisie rămân în continuare cu cea mai mare pondere de 32,6% din total investiții realizate, informează Biroul Naţional de Statistică. Totodată, valoarea investițiilor la clădirile rezidențiale s-a diminuat cu 4,2%.

Conceptul general al Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP), ce are ca scop îmbunătățirea colectării veniturilor, conformării fiscale și a serviciilor prestate contribuabililor, a fost prezentat ieri, 6 august 2019, în cadrul unei ședinței a Consiliului Consultativ al Serviciului Fiscal de Stat. Obiectivele Proiectului și aspecte ce țin de implementarea acestuia au fost prezentate de Anastasia Movilă, șef al Direcției management organizațional.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, venim cu explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard. Acestea pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Deprecierea activelor” s-a modificat prin expunerea domeniului de aplicare (pct.3) în redacție nouă, fiind excluse trimiterile la IFRS. Astfel, acesta se va aplica la contabilizarea deprecierii activelor, cu excepţia:

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Costul produselor, periodic, este semnificativ influențat de costul reparațiilor curente aferent imobilizărilor corporale. Prin urmare, întrucât reparațiile nu sunt efectuate proporțional pe întreaga perioadă de gestiune și acestea influențează costul produselor fabricate semnificativ, entitatea a decis să constituie provizion aferent reparațiilor imobilizărilor corporale pentru a calcula corect costul produselor fabricate. E corect? Răspunsul la întrebare, precum și alte aspecte ce țin de provizioane în cazul reparațiilor curente ale imobilizărilor corporale îl găsiți în articolul Gestionarea și administrarea provizioanelor aferent reparațiilor curente a imobilizărilor corporale, publicat în nr. (2(50)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”. Acesta este elaborat de Valentina Panuș și Angela Lupu – practicieni în domeniul contabilității.

La delegarea salariaților entităților, angajatorul este obligat să compenseze salariatului cheltuielile de călătorie tur-retur, cheltuielile de cazare, diurna, precum și cheltuielile ce țin de deplasare. Totodată, salariatului delegat, în baza documentelor justificative, urmează să i se restituie și cheltuielile pentru obținerea vizei, comisioanele și taxele bancare pentru schimbarea valutei străine, asigurarea medicală obligatorie în străinătate, taxele rutiere și alte cheltuieli specifice la plecarea salariatului cu transportul auto etc. Cine are dreptul de a fi delegat în deplasare, în baza căror documente urmează a fi delegat salariatul peste hotarele țării, care este termenul delegării, ce garanții sunt oferite de angajator în cazul delegării salariatului în deplasare?

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din municipiul Chișinău în trimestrul IV al anului 2018 a constituit 8385,5 lei, sporind faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 14,7% şi depăşind media pe ţară cu 20%. Datele sunt indicate în publicația «Situaţia social-economică a municipiului Chişinău în ianuarie-decembrie 2018», elaborată de Biroul Național de Statistică. Astfel, în sfera bugetară salariul mediu lunar a constituit 8203,6 lei, cu 16,8% mai mult faţă de trimestrul IV 2017, iar în sectorul real acest indicator a constituit 8422,9 lei şi s-a mărit cu 14,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se calculează de sine stătător de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare (art. 320 din Codul fiscal).

Consumatorii vor achita un tarif pentru producerea şi transportarea apei, precum şi unul pentru preluarea sau epurarea apelor uzate. Un proiect de lege ce prevede modificarea şi completarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este propus spre consultare de Ministerul Mediului.

Taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se calculează de sine stătător de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care exploatează construcțiile subterane

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Cota taxei pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se stabileşte în mărime de 3 % din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivului (art.322 al Codului fiscal).

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin intermediul Programului Operațional Comun România — Republica Moldova 2014-2020. Proiectele de cooperare transfrontalieră vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și anume: