Restanța respectivă s-a format ca urmare a insolvabilității întreprinderii „B”, care a fost anterior lichidată și înstrăinată, iar datoriile sale curente și istorice, conform deciziei instanței de judecată și în baza deciziei adunării creditorilor, respectînd procedura stabilită în Legea insolvabilității, au fost preluate de întreprinderea „A”. Urmează oare întreprinderea „A” să rețină impozitul pe venit la sursa de plată la efectuarea plăților sub forma de salarii în folosul foștilor angajați ai întreprinderii „B”? Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 88, alin. (1) din Codul Fiscal (denumit în continuare CF), fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Totalul veniturilor bugetare realizate de Serviciul Fiscal de Stat în opt luni ale anului 2013 a însumat 12.744,6 mil. lei, ceea ce reprezintă:

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în activitate aduce la cunostinţă că, începînd cu 20 aprilie 2011, administrarea impozitului privat se realizează în temeiul prevederilor art. 11 al Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 52 din 31.03.2011 (Monitorul Oficial 63-64/151 din 20.04.2011). În acest sens, legislaţia prevede următoarele: subiecţi ai impunerii cu impozitul privat sînt persoanele juridice şi persoanele fizice din Republica Moldova, precum şi persoanele juridice şi persoanele fizice străine, cărora, în procesul privatizării, li se dau în proprietate privată bunuri proprietate publică;obiecte ale impunerii cu impozitul privat sînt bunurile proprietate publică, inclusiv acţiunile;

Conform art. 278 alin. (2) al Codului fiscal, baza impozabilă la impozitul pe bunurile imobiliare o constituie valoarea estimată a acestora. Evaluarea bunurilor imobiliare în scopul impozitării se efectuează de către organele cadastrale teritoriale, în conformitate cu Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 670 din 09.06.2003, şi Regulamentul cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1303 din 24.11.2004. Conform art. 48 al Regulamentului menţionat, oficiile cadastrale teritoriale prezintă organelor fiscale informaţia despre fiecare bun imobiliar, care a fost evaluat, în volumul şi în termenele stabilite de legislaţie. Totodată, potrivit art. 279 alin. (5) al Codului fiscal, reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la trei ani, în modul stabilit de Guvern. Avînd în vedere acest fapt, care este modul de stabilire a bazei impozabile pentru impozitul pe bunurile imobiliare, în cazul în care certificatele eliberate de către organele cadastrale teritoriale la data de 01 ianuarie a anului de gestiune au vechime mai mare de 3 ani? Reieşind din prevederile capitolului 3 „Evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare în scopul impozitării” al titlului VI din Codul fiscal, evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice).

Potrivit art. 911 alin. (1) lit. d) din Codul civil, contractul de arendă se încheie între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri (arendator) – şi de altă parte (arendaş) referitor la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi. În contractul de arendă urmează de a fi stabilite termenul arendei, plata şi alte condiţii care urmează de a fi respectate de către arendaş.

Contribuabilii, cetăţenii, mass — media sunt în aşteptarea îmbunătăţirii permanente a calităţii serviciilor fiscale, ridicarea nivelului de transparenţă şi de responsabilitate, diminuarea eventualelor costuri – aşteptări, ce trebuie să fie realizate în scopul de a menţine încrederea în sistemul fiscal şi a reduce presiunea asupra contribuabililor oneşti.

Cui îi revine obligația de a calcula și achita impozitul pe bunurile imobiliare dacă, reieșind din dispozițiile art. 277 din CF, subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice – proprietarii, deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare ce se află în proprietatea publică (a statului sau în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale), iar autoritatea administrației publice locale nu a acordat proprietarului bunului imobil (persoană fizică) scutirea la plata impozitului pentru bunurile imobiliare?

În scopul calculării impozitului pe bunuri imobiliare, conform dispozițiilor art. 276 din Codul Fiscal, bunurile imobiliare includ terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor. Unicul act normativ care definește noțiunile de clădire și construcție este Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 338 din 21.03.2003 (denumit în continuare– Catalog). Potrivit Catalogului, clădirile includ construcţiile arhitecturale destinate pentru crearea condiţiilor (protecţia contra factorilor climaterici etc.) de muncă, de trai, de deservire social-culturală a populaţiei și a condiţiilor de depozitare a valorilor materiale; iar construcţiile speciale sunt definite ca obiecte, a căror destinaţie constă în crearea condiţiilor necesare pentru realizarea procesului de producere prin executarea unor operaţiuni tehnice, nelegate de modificarea obiectului muncii.

Ministrul economiei sociale din Franta, Benoit Hamon, acuza Germania ca ar cauta un avantaj incorect prin mentinerea platilor la un nivel scazut artificial. Intr-o interventie pentru BBC, acesta a cerut guvernului de la Berlin sa “joace corect” si sa mareasca salariile, pentru o competitie corecta.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a participat astăzi la şedința de lucru, convocată în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la care au participat deputatul în Parlament Valeriu Streleţ, alţi oficiali, cât şi reprezentanţii întreprinderilor procesatoare și exportatoare a materiei prime agricole.

Guvernul roman va revizui sistemul de taxare a proprietăţilor şi va taxa suplimentar veniturile obţinute din chirii, potrivit unei noi scrisori de intenţie aferente viitorului acord. România TV a intrat în posesia scrisorii de intenţie semnate de România cu FMI. Documentul prevede introducerea unor noi taxe, cu data de 1 ianuarie 2014, dar şi o serie de noi facilităţi pentru românii cu venituri mici.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în partea ce ține de ordinea privind restabilirea dreptului agenţilor economici la trecerea în cont a sumelor TVA care au fost scoase din cont în legătură cu neînregistrarea în Registrul general electronic al facturilor fiscale eliberate sau înregistrate cu depăşirea termenului stabilit în art.1181 al Codului fiscal, comunică următoarele.

Generalităţi Asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderile cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. În Republica Moldova, piaţa asigurărilor este reglementată de o serie de acte legislative şi normative. Principalul act legislativ în domeniul asigurărilor este Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări. Acest act legislativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a asigurărilor, reasigurărilor, precum şi supravegherea activităţii acestora. Nu sunt acoperite asigurările sociale de stat, asigurările obligatorii de asistenţă medicală, asigurările obligatorii pentru unele categorii de persoane şi fondurile nestatale de pensii. După modul de asigurare, există două forme: obligatorie şi benevolă (facultativă).

Antreprenorii care încearcă să facă economii din impozite pot recurge la oazele fiscale off-shore. Dar mai există o variantă de lucru: Olanda. Vecinul de la vest al Germaniei propune firmelor o fiscalitate derizorie. «De ce să rătăceşti prin depărtări când binele îţi stă atât de-aproape?». Aşa se întreba Goethe — şi sigur nu se referea la Olanda; şi nici la modalităţile de ocolire a fiscului. Pentru oamenii de afaceri din Germania, alternativa la îndepărtatele oaze fiscale este chiar dincolo de prima graniţă — în Olanda.

La situaţia din 30 iunie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 8 979,7 mil. lei. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Evaluarea rezultatului implementării Programului anului 2011 Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011 a fost elaborat în baza Modelului de gestionare a riscurilor. Deoarece a fost prima încercare de acest gen, Modelul a fost elaborat folosind abordarea relativ simplistă „de sus în jos”, ce prevede calcularea punctajului riscurilor pentru genul de activitate, şi mai apoi extins pentru categorii de contribuabili, de la cei mari la micro-business, şi, în final, pentru contribuabili.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcția marilor contribuabili Privind modificările şi completările efectuate în Codul penal şi Codul contravenţional al Republicii Moldova Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoștinţă și călăuză că prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 206 din 21 octombrie 2011(Monitorul Oficial nr. 197-202/571 din 18. 11. 2011) au fost operate completări și modificări în Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72-74, art. 195), cu modificările ulterioare, precum și în Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial, 2009, nr. 3-6, art. 15), cu modificările ulterioare, după cum urmează: 1. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, cu modificările ulterioare, se completează cu articolul 2441 avînd următorul cuprins: „Articolul 2441. Evaziunea fiscală a persoanelor fizice (1) Evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător prin eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit sau prin includerea în declaraţie a unor date denaturate, dacă suma impozitului pe venit care trebuia să fie achitat depășește 2 500 de unităţi convenţionale, se pedepsește cu amendă în mărime de la 1 000 la 2 000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an.

Începînd cu aceast număr al revistei deschidem o nouă rubrică pentru cititorii noştri cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în cadrul căreia ve-ţi putea afla mai multe informaţii utile privind Convenţiile fiscale internaţionale şi legislaţia fiscală naţională. Rubrica va fi structurată în conformitate cu aspectele ramurale/tipul tranzacţiei/forma, locul achitării/alte momente relevante ale nerezidenţilor şi tratamentul fiscal al veniturilor active/pasive obţinute de aceştia în cazurile respective.

Informaţia, necesară aplicării metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice cetăţeni, va fi obţinută atît din sursele directe, cît şi din sursele indirecte. Este cunoscut faptul că, persoanele (angajatorii) care sunt obligate să reţină impozitul pe venit, în conformitate cu art. 88, 89 alin. (1), art. 90 şi 91 din Codul fiscal, prezintă organului fiscal, în termen de o lună de la încheierea anului fiscal, o dare de seamă în care se indică informaţii despre plăţile efectuate şi impozitul pe venit reţinut.