Jucătorii de pe marile burse europene au jubilat ieri după ce un indice anticipativ al încrederii în economia germană a revenit în teritoriul pozitiv după o absenţă de 11 luni, semn că analiştii şi economiştii cred că prima economie ca mărime din Europa şi motorul de creştere economică al zonei euro a lăsat în urmă ceea ce a fost mai rău. Institutul pentru Cercetare Economică Europeană de la Mannheim (ZEW), unul dintre cele mai importante din Europa, a anunţat că indicele prin care cuantifică aşteptările analiştilor a sărit la 11,5 puncte în noiembrie de la -3,6 puncte în luna anterioară, scrie Bloomberg.

1. (5.7.1.10) Cine are obligaţia de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare în cazul în care un bun imobiliar este transmis prin moştenire sau donaţie? 2. (5.7.1.9) Este obligată persoana fizică-cetăţean să achite impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care bunul imobil a fost lichidat, demolat sau distrus?

În multe părţi din SUA, al doilea mare consumator de electricitate la nivel mondial, marile ferme eoliene şi solare au ajuns la fel de eficiente din punctul de vedere al costurilor cu centralele electrice pe gaze naturale chiar şi fără subvenţii, ceea ce anunţă schimbări importante pe această piaţă ale căror efecte se vor simţi probabil şi în alte regiuni, scrie Financial Times.

Este o întrebare care merită examinată, în condițiile în care persoanele fizice achită o rată progresivă a impozitului pe venit de 7% și 18% (cu aplicarea unor scutiri personale maxime stabilite de lege), iar persoanele juridice achită o taxă unică de 12% și au o libertate mult mai mare de a deduce anumite cheltuieli din suma totală impozabilă, iar uneori pot arata și zero profit asupra căruia să poată fi aplicat impozitul pe venit.

Chiar după creşterea în două trepte a salariului minim la 850 şi respectiv 900 de lei, România va rămâne pe penultimul loc în UE, depăşind doar Bulgaria faţă de începutul anului trecut. Salariul minim al românilor a ajuns la circa 190 de euro la începutul acestui an şi va creşte cu încă 5 procente de la mijlocul anului 2014.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 27 noiembrie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.

Banca Centrală Europeană a înaintat şi mai mult pe terenul po­liticilor neconvenţionale bă­tut înainte de SUA şi Marea Bri­tanie reducând dobânda de po­litică monetară de la 0,15% la minimul re­cord de 0,05% şi pe cea a depozitelor con­stituite de bănci de la -0,1% la -0,2% şi va lan­sa două programe prin care va cumpăra pro­duse financiare structurate şi obligaţiuni ga­rantate cu ipoteci emise de băncile din zona euro.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Odată cu constituirea în 2004 în Republica Moldova a Fondului de garantare a depozitelor, a fost stabilit pentru prima dată și minimul garantat bancar în caz de insolvabilitate a băncii. Astăzi acesta este 6.000 lei pentru depozitul fiecărei persoane fizice, fiind aplicat indiferent de valuta, pe orice tip de cont – de depozit, de cont curent sau de card salarial, urmând a fi achitat în maximum 12 zile de la data retragerii licenței unei bănci.

Argentina a intrat în default pentru a doua oară, după ce planurile de redresare a situaţiei economice din ţară au eşuat, guvernul neputând să plătească sumele datorate creditorilor, anunţă agenţia internaţională Standandard & Poor’s, potrivit Bloomberg. Una dintre problemele imediate care ar putea lovi şi mai puternic Argentina, deja afectată de criza din ţară, ar fi ca investitorii să ceară plata imediată a celor 29 miliarde de dolari din obligaţiuni.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Țările Uniunii Europene au adoptat marți dispoziții ce vizează combaterea falsificării monedei euro, fenomen care a avut deja un impact economic de cel puțin 500 de milioane, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE), transmite marți EFE. Măsura, care fusese propusă de Comisia Europeană în februarie 2013 pentru a înlocui dispoziții anterioare, prevede condiții minimale privind definirea infracțiunilor penale și a sancțiunilor în domeniul falsificării monedei.

Sectorul bancar european este supradimensionat şi scoate din economie la fel de mult cât aduce, arată o analiză efectuată pentru Comitetul European de Risc Sistemic (CERS), un organism independent al UE responsabil cu supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar, care propune majorarea rezervelor minime de capital, scrie Euractiv.

Elveţienii, deja printre cei mai bogaţi oameni din lume, au respins ieri prin referendum propunerea de a introduce cel mai mare salariu minim pe economie la nivel mondial, de 4.000 de franci elveţieni (3.200 de euro), prima astfel de plasă de siguranţă socială din istoria ţării, dând câştig de cauză proprietarilor de afaceri care susţin că o astfel de măsură i-ar scoate din business, ar mări şomajul, ar face mai dificil pentru tineri să-şi găsească un loc de muncă şi ar majora preţurile.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat băncile active pe piaţa americană că va înăspri testele prin care evaluează capacitatea acestora de a rezista la o eventuală criză financiară, iar verificările vor avea loc regulat, pentru ca instituţiile de credit să remedieze vulnerabilităţile identificate.

„Calea Ferată din Moldova” este întreprinderea de stat care are cei mai mulţi angajaţi. În cadrul acestei companii activează 10.303 de persoane, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Anul trecut, s-au achitat pentru salarii 406 milioane de lei.

Parlamentul European (PE) a cerut măsuri mai puternice de combatere a şomajului în rândul tinerilor, propunând chiar finanţare UE mai mare, în viitoarele bugete, pentru programele care creează locuri de muncă, se arată într-un comunicat transmis, joi, agenţiei MEDIAFAX. Parlamentul European a cerut măsuri mai puternice de combatere a şomajului în rândul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii şi salarii decente, în rezoluţia aprobată joi, dar şi ca finanţarea UE pentru programele care creează locuri de muncă să fie crescută în viitoarele bugete.

După apelul Asociației Obștești ”Liga Bancherilor din Moldova”, este cunoscut faptul, că sectorul bancar din Republica Moldova a fost mereu un exemplu de eficiență a transformărilor structurale spre economia de piață, iar moneda națională, leul moldovenesc, a devenit un atribut indispensabil al independenței economice a țării. Anume acest sector a aplicat printre primele tehnologiile informaționale moderne, standardele internaționale de contabilitate și raportare financiară, gestionarea prudentă a riscurilor, principiile guvernării corporative.

Compania americană Apple şi-a schimbat politica în privinţa monedelor virtuale pentru a permite includerea acestora în aplicaţii şi a deschis astfel calea apariţiei unor noi monede, precum bitcoin, pe iPhone-uri şi iPad-uri, transmite Bloomberg. Apple nu a menţionat direct bitcoin, însă regulile pentru dezvoltatori permit acum anumite «monede virtuale aprobate». Aplicaţiile care folosesc monedele virtuale trebuie să respecte legislaţia, arată termenii Apple pentru dezvoltatori.