Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

În doar 4 luni specialiștii Întreprinderii de Stat „Fiscservinform” au realizat în cadrul Serviciului Fiscal de Stat cel mai ambițios proiect din domeniul serviciilor digitale de comunicare unificată, sau care au fost provocările și lecțiile culese din acest proiect.

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

Компании «Rompetrol Moldova», «Moldovagaz», «Lukoil – Moldova», «Gas Natural Fenosa Furnizare Energie» и «Energocom» являются крупнейшими по обороту предприятими Молдовы в 2018 г. Данные представило Национальное бюро статистики в своем ежегодном «Структурном обследовании предприятий», согласно которому в каждой из ключевых отраслей Молдовы компании-лидеры (топ-5) формируют от 9,5% до 80,6% оборота, а самая высокая концентрация, как и ранее, отмечается в сфере обеспечения энергоресурсами, горячей водой и кондиционирования воздуха, водоснабжения и канализации, переработки отходов, а также в секторе IT.

После того как международный секретариат IGF объявил о признании национальной инициативы в Республике Молдова, был дан старт подготовительным мероприятиям по организации Форума по управлению Интернетом Moldova Internet Governance Forum — MIGF 2020, который пройдет 20 марта 2020 г. в Digital Park. Инициатором этого знакового для Интернет-сообщества события выступила Ассоциация «Comunitatea Internet» при поддержке Министерства экономики и инфраструктуры РМ. К открытому диалогу присоединились Генеральная прокуратура РМ и ряд других ключевых государственных учреждений. MIGF проводится при поддержке

Noul director interimar al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Vitalie Coceban, numit prin ordinul Ministerului Finanțelor, a fost prezentat ieri echipei CTIF de către Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. În discursul său Dorel Noroc a subliniat că Vitalie Coceban are o experiență bogată în domeniul administrării și modernizării sistemelor informaționale de stat, a serviciilor electronice, dar și în gestionarea activității echipelor de specialiști IT, ceea ce va contribui la dezvoltarea infrastructurii digitale a Ministerului Finanțelor. Secretarul de stat și-a exprimat certitudinea că noul director va reuși să asigure eficientizarea activităților CTIF și atingerea obiectivelor majore ale instituției.

Mărfurile și serviciile importate/livrate pentru construcția unui complex sportiv din UAT Găgăuzia vor fi obiect al scutirii de unele taxe. În Monitorul Oficial din 18 octombrie curent a fost publicată Legea nr.131 din 4 octombrie 2019 privind scutirea de taxa vamală, de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale şi de taxa pe valoarea adăugată, fără drept de deducere, a mărfurilor şi serviciilor importate şi/sau livrate pentru construcția Complexului Sportiv „V.Mumjiev” în municipiul Comrat. Facilitățile sunt acordate prin derogare de la prevederile Codului Vamal, Codului fiscal, Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor şi ale Legii cu privire la tariful vamal.

Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea listei produselor autohtone impuse la cota redusă a TVA de 8%. Proiectul de lege remis Executivului spre avizare propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): —tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă; — alune – producere autohtonă; — muștar – producere autohtonă.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

Guvernul a aprobat Conceptul tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate” (SIA RBII). La momentul actual evidența bunurilor infracționale indisponibilizate se efectuează prin intermediul documentelor electronice, ceea ce presupune numeroase riscuri privind securitatea informației, integritatea datelor, istoricul de modificări, posibilitatea de a comunica cu alte sisteme informaționale guvernamentale etc. Evidența bunurilor presupune și documentarea procedurilor de evaluare și a licitațiilor realizate de specialiști în domeniu la solicitarea colaboratorilor Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Experții consideră că documentarea acestor proceduri va oferi transparență modului de administrare și valorificare a bunurilor.

De la începutul anului 2018, soțul a beneficiat de scutirea pentru soţie. În luna august, aceasta a fost angajată într-o companie rezidentă a parcului IT. Apare obligația soțului sau a soției de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit?

Compania desfășoară activitatea în domeniul IT și s-a înregistrat în calitate de rezident al Parcului IT. Pe lingă personalul de bază, care realizează activități conform profilului companiei, în cadrul întreprinderi activează și personal auxiliar precum secretare, paznic, femeia de serviciu. Cum urmează a fi impozitat salariul îndreptat în folosul angajaților rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației, ce îndeplinesc alte activități decât cele prevăzute la art.8 din Legea nr.77/2016?

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

„Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV) are scopul de a asigura aplicarea instrumentelor electronice în procesele de administrare, monitorizare și control al vânzărilor în țara noastră”, a remarcat directorul interimar al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Vitalie Coceban, într-un interviu acordat portalului tribuna.md realizat în legătură cu aprobarea de către Guvern, în ședința sa de săptămâna trecută, a Conceptului tehnic al sistemului nominalizat. Vitalie Coceban a precizat că Serviciul Fiscal de Stat (SFS) va fi deținătorul sistemului MEV, iar CTIF are misiunea de a implementa, administra și dezvolta ulterior acest sistem. „Proiectul este o provocare majoră pentru noi, dar faptul că specialiștii noștri au competența necesară și suficientă experiență în domeniul IT mă face încrezător că vom reuși, împreună cu colegii de la SFS, să finalizăm cu succes implementarea acestui sistem”, a afirmat directorul CTIF.

Crearea unui sistem de transport rutier durabil și eficient, care contribuie la dezvoltarea echilibrată în concordanță cu cerințele economice, sociale și de mediu este scopul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), reflectat în Programul de dezvoltare strategică a autorităţii pentru anii 2018-2020. Documentul,elaborat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul Programului „Reforme Structurale în Moldova”, a fost prezentat în cadrul evenimentului intitulat „Parteneriate pentru îmbunătățirea performanței coridoarelor comerciale”.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

Urmare recunoașterii de către secretariatul internațional IGF a inițiativei naționale în Republica Moldova, a fost dat start organizării Forumului național de guvernanța Internetului (Moldova Internet Governance Forum - MIGF 2020), care va avea loc pe 20 martie 2020 la Digital Park.   Inițiatorul acestui eveniment semnificativ pentru comunitatea Internet este Asociația „Comunitatea Internet” cu sprijinul Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova. Procuratura Generală a Republicii Moldova și alte instituții cheie ale statului s-au alăturat dialogului deschis.  

Cabinetul de miniștri a adoptat în cadrul ședinței de astăzi proiectul Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că scopul principal al proiectului de lege constituie alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, precum și transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014: „Importanța proiectului este de a reglementa procedurile de atribuire a contractelor de achiziție, care vor fi aplicate de către entitățile care desfășoară activități relevante în domeniul energiei, apei, transportului și poștei. Domeniul de aplicare al prezentei legi nu include serviciile de interes general fără caracter economic”.

Ce regim fiscal al impozitului pe venit se aplică pentru plățile salariale aferente perioadei de până la tranziția la regimul special al rezidenților parcurilor pentru tehnologia informațională, precum și în cazul tranziției de la regimul special la regimul general de impozitare, în cazul în care achitarea acestora în adresa angajaților are loc după tranziție?