Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

Proiectul modificărilor la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Legea nr. 200/2010), obiectivul căruia este facilitarea procedurii de acordare și prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM, prin reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin de la 4 la 1, iar a investiției minime de la 60 la 30 salarii medii lunare, a fost susținut de Guvern de principiu.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunţă concurs pentru angajarea personalului în funcţiile vacante de declarant vamal la postul vamal Palanca (raionul Ștefan Vodă). Persoanele interesate în ocuparea acestor funcții pot prezenta CV – urile, până la data de 15 aprilie 2019, către Direcția brokeraj vamal din cadrul CTIF la adresa de e-mail: irina.ribac@ctif.gov.md.

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări ce țin de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajaţilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID - 19.   De la reprezentanţii entităţilor economice parvin un şir de întrebări cu privire la declararea în Darea de seamă IPC21 a sumelor achitate de către angajator prevăzute la pct. 19 din Anexa nr. 1, pct. 16 din Anexa nr. 2 şi pct.13 din Anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 316 /2021.  

Pe parcursul anului 2020 în Republica Moldova au fost create 5 mii întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, se constată în studiul privind demografia întreprinderilor care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa Biroului Național de Statistică BNS.   Conform datelor studiului, în anul trecut numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Proiectul  Regulamentului ce stabilește modalitatea de solicitare și acordare a indemnizației unice pentru personalul decedat în lupta cu COVID-19 din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 28 ianuarie curent.   În sensul proiectului regulamentului, se consideră personal decedat ca urmare a infectării în cadrul desfășurării nemijlocite a activității medicale în lupta cu COVID-19 persoanele angajate în instituțiile medico-sanitare publice din cadrul asistenței medicale primare,

Guvernanța corporativă reprezintă elementul de bază în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) și contribuie la gestionarea riscurilor aferente acordării împrumuturilor membrilor săi și a depunerilor de economii atrase de la ei.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre impozitarea în Moldova Medievală, precum și conexiuni financiare.

In Republica Moldova, dreptul de acces la informațiile de interes public este consființit expres în Constituție prin art. 34 care prevede că dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor

Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

Lucrătorii medicali care evită sau refuză administrarea vaccinului anti-Covid19, nu se vor mai încadra în categoria celor eligibili pentru a beneficia de indemnizația oferită din partea statului în legătură cu expunerea la riscul de îmbolnăvire și, în cazul contaminării, nu vor putea pretinde la acordarea indemnizației unice în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical angajat și vaccinat împotriva COVID – 19, iar urmașii acestora – la acordarea indemnizației unice în mărime de 100 mii lei pentru personalul implicat nemijlocit în activitățile de combatere a COVID -19, care a decedat în urma infectării.  

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii să evite generarea  neîntemeiată a stării de insolvabilitate, cu scopul de a se eschiva de la onorarea obligațiilor față de bugetul public național sau alți creditori. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 15 august 2021, au fost întocmite 20 procese verbale  cu privire la constatarea infracțiunii, prin care s-a stabilit că în acțiunile contribuabililor și/sau a persoanelor cu funcție de răspundere sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de insolvabilitate intenționată (art. 252 Cod penal) sau insolvabilitate fictivă (art. 253 Cod penal).

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul modificărilor la Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice ce are drept scop excluderea concurenței neloiale în domeniul produselor alcoolice și de asigurare a transparenței și trasabilității în activitatea sectorului alcoolului etilic și al producției alcoolice">.