Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat în cadrul ședinței de ieri, 3 septembrie, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020.   Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, factorii de bază care au determinat modificările operate sunt: ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19, dar și a calamităților naturale; necesitatea identificării resurselor suplimentare pentru programe de cheltuieli care sunt prioritare la moment, dar și revizuirea programelor de cheltuieli, reieșind din mersul executării curente și capacitățile de valorificare a alocațiilor aprobate până la finele anului.

1. (6.1.18) Este necesar de a calcula și a declara de către subiecții impunerii cu taxele locale a obligațiilor aferente acestora pentru perioada declarării pe întreg teritoriul Republicii Moldova a stării de urgență (17 martie – 15 mai 2020), conform Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020, în condițiile în care aceștia și-au suspendat activitatea? 2. (6.1.17) Sunt în drept autoritățile administrației publice locale de a acorda scutiri la plata taxelor locale pe teritoriul administrat contribuabililor care și-au sistat activitatea, urmare a declarării pe întreg teritoriul Republicii Moldova a stării de urgență pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, conform Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020?

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica fiscal și vamală pe anul 2023) vin cu intervenții și la capitolul taxei pe valoarea adăugată, principalele fiind prezentate în continuare în format comod pentru contribuabili. Astfel, oferim redacția precedent a prevederilor CF, modificările operate, conținutul în vigoare a articolelor modificate, precum și scurte comentarii ce țin de aplicarea noilor prevederi.

Întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, au obligația de a prezenta Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) (formularul UNIF18) și de a achita impozitele și taxele aferente perioadei fiscale 2019, pînă la data de 25 aprilie 2020. (pct. 26 alin. (1) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

Criza pandemică a provocat pierderi la nivelul economiei locale și internaționale, dar, în același timp, a accelerat dezvoltarea comerțului electronic. Provocările cauzate de COVID-19 la capitolul fiscalitate și digitalizare a administrațiilor fiscale au fost puse în discuție în cea de-a doua zi a Conferinței internaționale e-TAXCON’20, organizată de AmCham Moldova.   Pentru aplicarea corectă a legislației fiscale, trebuie să existe o colaborare permanentă și eficientă între autoritatea fiscală și contribuabili, a menționat directorul Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, care  s-a referit la aspectele importante ce vizează deductibilitatea cheltuielilor, dar și la cele mai frecvente erori depistate în cadrul controalelor fiscale.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Ministerul Economiei și Infrastructurii comunică că a solicitat Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) prelungirea valabilității rapoartelor de inspecție tehnică periodică pentru vehiculele rutiere de tip autobuz. Astfel, inspecția tehnică a vehiculelor care a expirat după data de 12 martie curent a fost extinsă până la data de 15 iunie 2020 prin Decizia nr.25 a CSE. Odată cu declararea stării de urgență, companiile de transport de pasageri și-au sistat activitatea, iar efectuarea inspecției tehnice periodice implică mai multe cheltuieli pentru operatorii – taxele pentru impozitul rutier, asigurarea RCA și inspecția tehnică periodică. La momentul actual, impozitul rutier și RCA nu este achitat din cauza stopării activității și lipsei mijloacelor financiare a operatorilor de transport.

Prin decizia consiliului local întreprinderea municipală (ÎM) este investită cu dreptul de colectare a taxei pentru salubrizare cu acordarea în localitatea respectivă a serviciilor de colectare a deșeurilor managere de la gospodăriile cetățenilor. Pe tot parcursul activității ÎM se confruntă cu problema colectării taxei, astfel suportând pierderi financiare. Care este modul de aplicare corectă a acestei taxe? Procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale, sunt stabilite conform prevederilor Titlului VII al CF (Titlul VII al CF).

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:            a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;          b) cote reduse în mărime de: 

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Biroul Național de Statistică a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pentru anul 2021, care reprezintă instrumentul de bază prin care autoritatea centrală în domeniul statisticii oficiale realizează producerea informației oficiale în vederea asigurării utilizatorilor cu informaţiile necesare.   Programul cuprinde lista lucrărilor și cercetărilor statistice care vor fi realizate de BNS, precum și lucrările executate și informațiile furnizate de alte autorități și instituții publice în adresa Biroului, cu indicarea nivelului de dezagregare, sfera de cuprindere, periodicitatea și termenul de diseminare a informației.

La data de 31 martie curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 4129,8 mil. lei, ceea ce reprezintă 22,7% din suma precizată de 18170,5 mil. lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Impozitele și taxele reprezintă 20,5% din venituri, constituind 834,1 mil. lei, dintre care 662,7 mil. lei provin din impozitul pe venit. Impozitul pe proprietate a constituit 19,1 mil. lei din suma precizată de 532,3 mil. lei. În același timp, din achitarea taxei pe valoare adăugată s-au colectat 23,5 mil. lei din suma precizată pentru anul curent de 136,8 mil. lei, iar din accize – 0,9 mil. lei din suma aprobată de 2,1 mil. lei.

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

Cererea de eliberare a Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import, precum și copia de pe contractul/invoice-ul în baza căruia se efectuează achiziția de servicii de la nerezident se va depune la Direcţia deservire fiscală (DDF)/ Direcţia generală administrare contribuabili mari (DGACM) unde este deservit contribuabilul sau la adresa de email: mail@sfs.md. Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import și a cererii de eliberare a acestuia.

Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: — întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 — pînă la 25 aprilie 2020;