Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

În procesul de producere se obțin deșeuri, rebuturi, pierderi în urma staționărilor, alte pierderi tehnologice. Astfel, în funcție de particularitățile procesului de producție pierderile sunt gestionate, administrate și înregistrate în contabilitate de către entități conform reglementărilor interne și prevederilor normative în vigoare. În prezentul articol vom expune modalitatea1 de administrare a pierderilor tehnologice în procesul de producere relatată printr-un set de reguli, care pot fi utile în aplicare de către entități.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Prima Conferință națională MoldTax ’20 organizată de Proactive Training & Consulting pe data de 1 noiembrie a întrunit peste 100 de participanți interesați de modificările în sistemul legislativ – atât deja puse în aplicare cât și cele ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. Atmosfera degajată și susținerea unui dialog între speakerii evenimentului și participanții la acesta (contabili, specialiști HR, administratori al întreprinderilor) au caracterizat conferința, iar organizatorii și-au exprimat convingerea că aceasta va deveni o tradiție, pentru că provocările și aspectele noi ale evidenței contabile și raportării financiare nu se sfârșesc aici. „A fi proactiv înseamnă să preiei controlul conștient asupra vieții tale, să fixezi obiective și să muncești pentru a le realiza. În loc să reacționezi la evenimente și să aștepți oportunități, crează-ți propriile evenimente si oportunități”, a sugerat la deschiderea evenimentului directorul PROACTIVE Daniela Secinschii.

Potrivit prevederilor art. 320 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcției obiectivelor subterane

Obiectul impunerii cu taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile este valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivului (art.321 al Codului fiscal).

Cota taxei pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfășurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile constituie 0,2 % din valoarea contabilă a construcţiei subterane (art. 327 din Codul fiscal).

Peste 19 mii de cetăţeni au achitat, în luna ianuarie 2019, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra este în creştere cu circa două mii de persoane comunică Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, din numărul total de plătitori peste 13 mii de persoane au beneficiat de reducere în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprinderi individuale, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, cetățenii neangajați și neasigurați de Guvern care se află în Moldova pentru cel puţin 183 de zile pe an,

Darea de seamă la taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se prezintă de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare (art. 320 din Codul fiscal).

Potrivit prevederilor art. 325 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile sunt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative:

Au fost obligate gospodăriile țărănești (de fermier), înregistrați în calitate de plătitori a TVA, să declare impozitul pe venit distinct în două etape pentru anul 2018? Care a fost modul de prezentare a Declarației forma VEN12 pentru etapele menționate? Potrivit modificărilor operate în legislația fiscală prin Legea nr. 178 din 26.07.2018, persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, activitate profesională în sectorul justiției și sunt înregistrate în una din forme organizatorice cu statut de persoane fizice, au fost obligate să-și determine obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală aferentă anului 2018 separat, în două etape.

În conformitate cu art. 326 din Codul fiscal, obiect al impunerii la taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile este valoarea contabilă a construcțiilor subterane exploatate

Darea de seamă la taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se prezintă de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care exploatează construcțiile subterane.

Cum se determină atribuţiile de muncă ale salariatului la încheierea contractului individual de muncă? Deseori în contract sunt prevăzute unele condiţii, dar angajatorul cere îndeplinirea altor lucrări. Atribuţiile de muncă ale salariatului sunt determinate în cea mai mare măsură de specialitatea, calificarea, funcţia care au fost sau au constituit obiectul negocierii contractului individual de muncă. Acestea, ca şi locul de muncă, rămân, de regulă, neschimbate pe toată perioada acţiunii contractului de muncă.

Mediul de afaceri va putea introduce utilajul necesar procesului de producere a mărfurilor destinate exportului în regim vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de la plata drepturilor de import, în condițiile exonerării de prezentare a garanției financiare. În prezent, potrivit art. 235 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal, regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se permite doar pentru sculele și instrumentele speciale. Ieri, 3 aprilie 2019, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

Formularul dării de seamă la taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcției obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracției mineralelor utile se completează conform Instrucțiunii privind modul de întocmire și prezentare a Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobate prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014.

Darea de seamă fiscală la taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcției obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracției mineralelor utile se prezintă trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune (art. 301 alin. (1) din Codul fiscal).