IFS teritoriale Direcţia marilor contribuabili Referitor la impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, întru asigurarea unei administrări corecte și eficiente a impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare, prin prisma modificărilor și completărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 13-14 din 13.01.2012) (în continuare — Legea nr. 267), comunică următoarele. În rezultatul modificărilor și completărilor realizate în Titlul VI al Codului fiscal și Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 „Pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal”(în continuare – Lege) prin Legea nr. 267, categoria bunurilor imobiliare a căror impozitare se realizează reieșind din valoarea estimată, începînd cu 01 ianuarie 2012, se extinde cu următoarele obiecte:

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 9825884,7 mii lei și la cheltuieli în sumă de 9825884,7 mii lei. Art. 2. – (1) Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat la venituri și cheltuieli se prezintă în anexa nr.1. (2) Lista programelor incluse în bugetul asigurărilor sociale de stat se prezintă în anexa nr. 2. Capitolul II REGLEMENTĂRI PRIVIND CALCULUL ŞI PLATA CONTRIBUŢIILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT OBLIGATORII ŞI ASPECTE SPECIFICE ALE VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR Art. 3. – Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat și de prezentare de către plătitori a declaraţiilor privind calcularea și utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum și tipurile de prestaţii sociale asigurate se prezintă în anexa nr. 3.

Impozitele şi taxele reprezintă principala sursă de venituri a unui stat, utilizate pentru finanţarea activităţilor social-economice şi pentru a menţine statalitatea. Reprezentînd un element indispensabil de constituire a unui stat, impozitele au început să fie colectate şi percepute odată cu apariţia primelor formaţiuni statale. De atunci, metodele de impunere şi colectare a impozitelor, precum şi rolul şi impactul acestora în viaţa social-economică, au evaluat diferit de la un teritoriu la altul. Totuşi, o trăsătura comună aplicabilă oricărui sistem fiscal este colectarea impozitelor de pe un spaţiu geografic definit, de la anumiţi plătitori, într-o perioadă definită de timp şi conform anumitor principii.

Dl Thackray este conducătorul echipei analitice care susţine domeniul de activitate urmărire silită şi conformare benevolă din cadrul serviciului Veniturile şi Vămile Maiestăţii Sale. Totodată, Dumnealui activează ca statistician în Serviciul de Statistică al Guvernului britanic. Activitatea sa analitică din trecut a inclus prognoze fiscale şi monitorizare, şi suport al politicii fiscale şi creditelor fiscale. Înainte de a deveni un statistician, dl Thackarz a lucrat timp de 15 ani în calitate de inspector fiscal şi ofiţer de prestaţii. Introducere Viziunea serviciului Veniturile şi Vămile Maiestăţii (VVMS), lansată la 3 noiembrie 2008, constă în următoarele: Noi vom reduce decalajul fiscal, clienţii noştri vor aprecia sistemul fiscal ca fiind simplu pentru ei şi imparţial, iar noi vom fi priviţi ca o organizaţie înalt profesionistă şi eficientă.

Ca şi Republica Moldova, România va implementa din 2012 un mecanism de evaluare indirectă a veniturilor în scopul impozitării. Dacă la noi, însă, abia se schițează detaliile, în România specialiştii comentează din plin noile prevederi fiscale, iar Departamentul specializat al ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală urma să fie completat şi operațional deja în luna august anul curent. Spre deosebire de țările care au introdus şi implementează de mai mulți ani acest mecanism, în România acesta este mai degrabă un instrument de colectare a banilor la buget, decît de oferire a serviciilor pentru contribuabili. Şi asta pentru că reprezintă „o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite ", scrie Mediafax.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, relaţiile de arendă în agricultură, precum şi impozitarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă se reglementează de către Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal, Legea cu privire la arenda în agricultură nr. 198 din 15 mai 2003, Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056 din 16 iunie 2000, de alte acte normative naţionale, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Potrivit prevederilor pct. 23 din Regulamentul privind restituirea T.V.A., aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1024 din 01.11.2010, pentru livrările de servicii, subiecţii impozabili, împreună cu alte documente, urmează să depună şi confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de necesitate, se prezintă traducerea autentificată de notar).

Agenția Fiscală suedeză a primit cîteva solicitări de informații de la statele Uniunii Europene referitoare la Asociațiile de economii şi împrumut din Suedia, implicate la efectuarea plăților legate de schemele de fraude T.V.A. carusel. Înregistrarea în Suedia Asociația suedeză de economii şi împrumut este o asociație economică înregistrată la Ofciul Suedez de Înregistrare a Companiilor (Botagsverket, www.bolagsverket.se). Activitățile antreprenoriale ale asociației constau în aducerea de benefcii financiare membrilor săi. Aceasta nu este o bancă şi cuvîntul bancă nu poate fi inclus în denumire. Consiliul de directori include minimum trei directori, care pot fi de orice naționalitate deşi 50% sau mai mult ar trebui sa fe stabiliți în UE. Dacă asociația nu are nici un reprezentant autorizat rezident al Suediei, Consiliul de directori trebuie să autorizeze o persoană – rezident al Suediei în calitate de mandatar din numele asociației.

Pot fi sau nu contestate, conform titlului V al Codului fiscal sau conform Legii contenciosului administrativ răspunsurile organului fiscal expuse pe marginea interpelărilor contribuabililor în partea ce ţine de impozitarea unor surse de venit? Răspunsul organului fiscal, care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ, nu poate fi considerat drept un act administrativ, deoarece răspunsul în cauză nu produce nici un efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. Totodată, se atenţionează că, în temeiul Legii contenciosului administrativ, contribuabilul nu poate contesta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată organului fiscal, deoarece petiţionarul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorinţa personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. În cazul în care organul fiscal nu a răspuns la toate solicitările expuse în adresare, contribuabilul este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea organului fiscal de a-i răspunde la toate solicitările.

Accizele deţin locul trei după ponderea în structura veniturilor la bugetul Republicii Moldova. În 2010, acestea au însumat circa 2,067 miliarde lei sau aproape 17 la sută din suma veniturilor fiscale. Potrivit praticii internaţionale sunt accizate, de obicei, 7-8 grupe de mărfuri. În Moldova, anul trecut, încasările bugetare pe grupe au constituit 191,4 mil. lei din accizele la producţia vinicolă, 207,7 mil. lei – accizele la bere, 408,9 mil.lei – accizele la produsele din tutun, 903,1 mil. lei – accizele la produsele petroliere, 390,8 mil. lei – accizele la autoturisme, accize la alte mărfuri – 44,0 mil. lei, se arată în raportul Ministerului Finanţelor prinvind realizarea bugetului de stat pentru anul trecut.

IMM din Republica Moldova percep accesul la finanţare drept principalul obstacol care tergiversează dezvoltarea sectorului. Această constrîngere derivă, în mare parte, din cauza cerinţelor înalte de gaj solicitate de instituţiile financiare. Astfel, întreprinderile mici şi mijlocii se văd constrînse, mai degrabă, să recurgă la finanţări din partea familiei, prietenilor sau la credite comerciale pe termen scurt, decît să se adreseze la organizaţii specializate. Pentru eliminarea distorsiunilor pieţei, cînd un agent economic are nevoie de bani, dar nu dispune de suficiente garanţii, iar o instituţie financiară deţine resurse financiare, dar nu le investeşte pentru că nu are încredere în debitor, sunt create şi activează Fondurile de Garantare a Creditelor. Fondul de garantare de stat a creditelor (FGC), gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM) reprezintă un instrument de stat de îmbunătăţire a accesului la finanţe pentru micii antreprenori, care dispun de suficiente capacităţi de rambursare a unui credit, dar, din lipsa unui gaj acceptabil de bancă, nu îl pot obţine.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piaţă. Aceasta este esenţa însăşi a relaţiilor preponderent de piaţă, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obţinerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător. Insolvabilitatea, ca sistem de proceduri judiciare, ajută societatea să se elibereze de întreprinderile sufocante şi să creeze noi posibilităţi în cîmpul de muncă. Principalul în fenomenul real al insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Care este ordinea de executare a creanţelor creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate?

„Evitarea taxelor este singurul efort intelectual care mai are recompense” John Maynard Keynes Orice regulă impusă creează tentaţii de a stabili căile de evitare a acesteia. Căile evident pot fi mai mult sau mai puţin legale. Situaţie prezentă şi în corelaţia dintre mediul de afaceri şi regulile de impozitare stabilite de legiuitor.

La momentul introducerii cotei 0 pentru impozitul pe activitatea de antreprenoriat au fost ample dezbateri privind opurtunitatea acestei măsuri. Din 2007, de la introducerea cotei zero, despre acest subiect s-a uitat: nu au fost realizate analize, care să estimeze efectele acestei măsuri pentru economia Republicii Moldova şi nici la nivel de opinii nu au fost formulate aprecieri clare privind eficienţa acestei acţiuni. În acest context, articolul dat reprezintă o primă tentativă de evaluare a efectelor aplicării impozitului 0 pe profit asupra activităţii economice. Concomitent autorul se expune referitor la reintroducerea impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat. Anul 2007 a fost marcat de realizarea unor măsuri economice neordinare: introducerea cotei 0 la impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat, amnistierea fiscală şi legalizarea capitalului. Realizarea acestor acţiuni urma să impulsioneze activitatea economică. Introducerea cotei 0 la impozitul pe venit, în comparaţie cu celelate măsuri, ce au un impact pe termen scurt, trebuia să asigure efecte pe o perioadă mai lungă de timp. Se spera că cota 0 pentru impozitul pe profit va contribui la accelerarea creşterii economice, în special, datorită dinamizării activităţii investiţionale. Reducerea impozitului pe venit ar fi determinat majorarea profitului nedestribuit al companiilor, în felul acesta sporind capacităţile investiționale ale firmelor. Concomitent, se aştepta că această măsură va spori atractivitatea investiţională a Republicii Moldova pentru agenţii economici din străinătate.

Potrivit art. 442 alin. (1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008 (în continuare – Codul contravenţional), procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act prin care se individualizează fapta ilicită şi se identifică făptuitorul. Procesul-verbal se încheie de agentul constatator (reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională) pe baza constatărilor personale şi a probelor acumulate, în prezenţa făptuitorului sau în absenţa lui.

Petiţiile sunt o formă democratică de comunicare între cetăţean şi autoritate, deseori cererea sau scrisoarea fiind ultima soluţie pentru cel neîndreptăţit. Atît Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), cît şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale sunt „bombardate” zilnic cu zeci de cereri, sesizări, sugestii şi reclamaţii, multe fiind însă anonime.

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a efectuat în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, finanţat de Fundaţia SOROS Moldova şi Partnership for Transparency Fund, un sondaj expres al beneficiarilor serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) în scopul evaluării opiniilor acestora privind calitatea serviciilor prestate, profesionalismul şi integritatea angajaţilor instituţiei. Sondajul a fost realizat în perioada 21-23 martie 2011 la ieşirea din inspectoratele fiscale Buiucani, Centru, Botanica, Rîşcani, Ciocana din Chişinău, în total fiind chestionate 102 persoane. Dat fiind numărul redus de interviuri şi acoperirea doar a inspectoratelor fiscale din Chişinău, sondajul nu este unul reprezentativ şi nu permite de a face concluzii pentru întreg IFS. Mai curînd, rezultatele acestui sondaj reflectă opinia persoanelor care s-au adresat la inspectoratele fiscale din Chişinău pe parcursul acestor trei zile. Chestionarul sondajului include atît întrebări de tip închis care propun respondenţilor să aleagă opţiuni de răspuns, cît şi întrebări de tip deschis care le oferă posibilitatea să-şi expună obiecţiile şi propunerile vis-a-vis de activitatea instituţiei (vezi chestionarul anexat).

Noua metodă de raportare fiscală Începînd cu 1 ianuarie 2012, pentru circa 15 mii de contribuabili se va simplifica procedura de raportare fiscală. Optimizarea şi simplificarea dată este prevăzută în legislaţia fiscală, şi anume: potrivit prevederilor art. 187, alin. (21) din Codul fiscal (în redacţia Legii nr. 48 din 26.03.2011) şi Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 698 din 22.08.2011, începînd cu 1 ianuarie 2012, subiecţii impunerii cu T.V.A. care se deservesc de: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (Direcţia Marilor Contribuabili);Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău;Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şiDirecţia administrării fiscale Comrat din cadrul IFS pe UTA Găgăuzia,vor prezenta, în mod obligatoriu, dările de seamă fiscale utilizînd metode automatizate de raportare electronică prin intermediul serviciului „Declaraţie electronică”. În acest context, din anul viitor, contribuabilii vizaţi nu vor mai depune dările de seamă fiscale pe suport de hîrtie, ci doar în formă electronică.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 21367269,1 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 22164269,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 797000,0 mii de lei. (2) Sinteza bugetului de stat pe venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanţare se prezintă în anexa nr. 1. (3) Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 2. (4) Alocaţiile pentru instanţele judecătorești se prezintă în anexa nr. 3. (5) Lista bugetelor autorităţilor publice, fundamentate pe programe, se prezintă în anexa nr. 4. (6) Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale destinate finanţării investiţiilor capitale se prezintă în anexa nr.5. (7) Alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale se prezintă în anexa nr. 6. (8) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale, la bugetele municipale Chișinău și Bălţi și la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se prezintă în anexa nr. 7.