Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?

Odată cu lansarea Portalului certificatelor de concediu medical de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale face unele precizări. Procesul de calculare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă va începe imediat ce instituţiile medicale vor remite datele necesare către Portal şi vor fi recepţionate de către CNAS. Reamintim că, din 1 iulie 2019, conform modificărilor operate în legislaţie CNAS stabileşte, calculează şi plăteşte indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă din contul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), începând cu a şasea zi de incapacitate temporară de muncă. Aceasta se referă la boli obişnuite sau la accidente nelegate de muncă.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

Entitatea Y SRL transportă mărfurile de la depozit la expoziţie pentru a le vinde ulterior. În acest caz este permisă întocmirea avizului de însoţire a mărfii? Începând cu 1 mai 2019, se aplică noul formular de strictă evidenţă cu regim special “Avizul de însoţire a mărfii” aprobat prin Ordinul MF nr. 65 din 18.04.2019 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” şi a Dispoziţiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” (Dispoziție).

Autoritățile și-au propus îmbunătățirea accesului populației Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calității serviciilor prestate de instituțiile medicale și eficienței utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), prin asigurarea unui proces decizional transparent. În acest sens, Guvernul a aprobat ieri proiectul Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020.

Agentul economic X are intenția să asigure angajații săi cu hrană, însă, din anumite motive, nu poate să le acorde tichete de masă tuturor angajaților. Se permite ca unei parți din angajați să li se acorde tichete de masă, iar pentru cealaltă parte să fie suportate cheltuieli pentru hrana organizată?

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Entitatea B SRL a beneficiat de servicii foto prestate de o persoană fizică cetăţean care deţinea patenta de întreprinzător, însă care nu era prelungită la momentul semnării actului de prestare a serviciilor și la momentul achitării serviciilor. Entitatea nu a reținut impozit pe venit din plățile efectuate în favoarea titularului de patentă aferente serviciilor prestate de către acesta. Corect a procedat entitatea în situația respectivă?

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

Termenul de examinare al cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile va fi extins de la 7 la 10 zile lucrătoare, aceasta fiind condiționată de insuficienţa constantă de registratori în domeniul cadastrului bunurilor imobile în ultimii ani, complexitatea activităţilor, inclusiv diversificarea raporturilor juridice şi varietatea reglementărilor legale. Totodată, potrivit practicilor internaționale, acest termen variază de la 9 zile lucrătoare în țări precum România și Lituania, 10 zile lucrătoare – Letonia, 15 zile lucrătoare – în Ungaria sau 19 zile lucrătoare – în Franța.

Serviciul Vamal a demarat implementarea Proiectului de reabilitare și modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Giurgiulești”, care reprezintă cele mai traversate posturi vamale din țară, înregistrând, pe tot parcursul anului, valori mari de trafic. Proiectul este integrat în Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernele celor două state.

La multiplele solicitări ale contribuabililor, Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” a adresat un demers către Agenția Națională Transport Auto, solicitând un răspuns exhaustiv cu privire la modul de utilizare, completare și valabilitate a foii de parcurs. Astăzi, 20 septembrie, oferim cititorilor noștri răspunsul obținut. Cu privire la aspectele ce ţin de utilizarea foii de parcurs Agenția Națională Transport Auto comunică următoarele.

Semnătura electronică devine tot mai solicitată de către cetățenii din țara noastră. În nouă luni ale anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice de la Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 11,6% și a depășit cifra de 12,7 mii. În acest răstimp, numărul persoanelor fizice care și-au reînnoit certificatul cheii publice a constituit 11,2 mii. Datele Centrului de înregistrări al CTIF arată că, în perioada de referință, numărul persoanelor fizice și juridice care au primit semnături electronice eliberate de instituție a sporit față de nouă luni ale anului trecut cu 7,6% și a depășit 15,3 mii. Conform situației din 30.09.2019, numărul total al persoanelor fizice și juridice care dețin semnături electronice eliberate de CTIF constituie peste 22,8 mii.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începând cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura)

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începând cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începînd cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).