După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că în 5 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9774,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 45,0%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 5383,9 mil. lei sau 42,2% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 289,6 mil. lei sau cu 5,7%.

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) reaminteşte că, la data de 25 iunie 2019, expiră termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, până la expirarea termenului sunt obligați să achite contribuțiile:

La momentul actual toate prestaţiile de asigurări sociale pentru persoanele care întrunesc condiţiile de stabilire a unui drept social se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) în baza datelor din contul personal de asigurări sociale. Astfel, datele care se conţin la contul personal servesc drept temei pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), fără a fi solicitate documente suplimentare ce ţin de contribuţiile calculate la bugetul asigurărilor sociale. Este evident faptul că, cu cât sunt mai mari contribuţiile de asigurări sociale, prestaţiile stabilite vor avea un cuantum mai mare.

Începând cu 1 iulie 2019, tatăl copilului nou-născut poate să depună cererea pentru acordarea indemnizaţiei paternale în termen de până la 12 luni de la naşterea copilului. Astfel, termenul a fost extins de la 30 de zile până la 12 luni, anunță Casa Națională de Asigurări Sociale. Potrivit Codului Muncii, tatăl beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice, care se acordă în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în baza unei cereri în formă scrisă. Pentru a beneficia de indemnizaţie, acesta trebuie să confirme stagiul total de cotizare de cel puţin 3 ani sau cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a aprobat Regulamentul privind scanarea informaţiei din carnetele de muncă pentru perioada realizată până la 1 ianuarie 1999. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 418 din 03.05.2000 „Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale” și reglementează modul de acumulare al informaţiei privind activitatea de muncă realizată până la data indicată, prin scanarea datelor din carnetele de muncă ale persoanelor asigurate.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Casa Națională de Asigurări Sociale a făcut public Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru primele opt luni ale anului 2019. Astfel, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 15041,8 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 68,8%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 8934,9 mil. lei sau 65,8% comparativ cu suma anuală precizată de 13583,6 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 428,2 mil. lei sau cu 5,0%.

În 12 luni expirate de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte financiare și statistice expediate de autoritățile/ instituțiile publice, agenții economici și cetățeni către autoritățile de stat din domeniul finanțelor publice și statisticii prin intermediul acestei platforme a depășit cifra de 1,866 mil. Majoritatea absolută dintre acestea — peste 1,846 mil. — au fost transmise de către autorități /instituții publice și agenți economici și mai bine de 20 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic a fost lansat la 27 ianuarie 2018, acesta fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) informează că astăzi, 1 aprilie 2019, este ultima zi în care cetăţenii mai pot beneficia de reduceri la achitarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă. Proprietarii de teren agricol, persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în domeniul comerţului cu amănuntul beneficiază de reduceri de 75% şi, respectiv, 60%. Aceste categorii de cetăţeni achită prima de asigurare prin intermediul agenţiilor teritoriale ale CNAM. Datele de contact ale serviciilor de relaţii cu beneficiarii ale CNAM.

Programul Susținerea educației antreprenoriale în Europa de Est, implementat de Junior Achievement Moldova și a cărui beneficiar este Ministerul Educației, va beneficia de aplicarea cotei zero a TVA. Guvernul, în ședința din 10 iulie, a susținut proiectul unei hotărâri ce se referă la completarea listei proiectelor de asistență tehnică și investițională asupra cărora se aplică cota zero a TVA la livrările de mărfuri și servicii efectuate pe teritoriul țării.

Compania Națională de Asigurări în Medicină informează despre modalitatea de achitare a primei de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă. Achitarea primei de asigurare cu reduceri de 75% şi 60% Dacă sunteţi proprietar de teren cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură, şi nu vă încadraţi în categoria de persoane cu dizabilităţi severe, accentuate ori medii sau pensionari

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Raportul privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (AOAM) pentru anul precedent a fost aprobat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) şi urmează a fi prezentat spre examinare şi aprobare Guvernului. În fondurile AOAM în anul 2017 au fost acumulate venituri în sumă de peste 6,25 mld. lei , în creştere cu 8,5% faţă de anul 2016, dintre care 56,6% au revenit primelor de asigurare sub formă de contribuţie procentuală, urmate de transferurile de la bugetul de stat (40,4%) pentru persoanele asigurate de Guvern. Primele AOAM în sumă fixă au constituit 1,7% din totalul veniturilor obţinute şi care s-au majorat cu 22,3% comparative cu anul 2016.

În ianuarie-iulie a anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 13237,5 mil. lei, ce constituie 60,9% din prevederile anuale de 21732,8 mil. lei. Aceste date sunt indicate în Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, făcut public de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Conform datelor Raportului, contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 7833,1 mil. lei, sau 61,3% din suma anuală de 12770,0 mil. lei. Față de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creștere cu 378,9 mil. lei sau cu 5,1%.

Militarii, persoanele din corpul de comandă și soldații din organele afacerilor interne, din sistemul penitenciar și colaboratorii organelor securității statului, care au fost încadrați în grad de dizabilitate în urma rănirii, contuziei, schilodirii sau a unei afecțiuni contractate în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu vor putea beneficia de compensaţie bănească în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit, de rând cu persoanele recunoscute ca persoane cu dizabilităţi de pe urma războiului. Completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a compensaţiei băneşti în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.868/2004 ) cu prevederile respective este propusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).

Medicii de familie pot elibera certificate de concediu medical cu durata de la 1 până la 10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape, dar certificatul de concediu medical poate fi prelungit la recomandarea medicilor specialiști de profil, în etape succesive de maximum 28 — 31 de zile calendaristice. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 469/2005”. Documentul a fost elaborat în contextul punerii în aplicare a modificărilor operate în luna noiembrie la Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Acestea prevăd că, începând cu 1 iulie 2019, vor întra în vigoare reglementările ce țin de stabilirea și plata îndemnizațiilor cu privire la incapacitatea temporară de muncă și celor de maternitate.

Potrivit art. 18 al. (4) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare — Legea 289/2004) în redacţia actuală este stipulat că, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.