Cadrul normativ de bază, principiile și cerințele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017).

Urmează să depună întreprinderea municipală (ÎM) Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) dacă aceasta nu a desfășurat activitate ce generează obligații de achitare a impozitului pe venit?   Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. c) din CF, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art. 512 și 513din CF, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului sunt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.

La inițiativa Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, experți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și ai Corporației Financiare Internaționale lucrează la conceptul unei aplicații, care va asigura, pentru prima dată în Moldova, crearea comunității virtuale de afaceri.   Prin aplicația descărcată în telefonul mobil, conducătorii companiilor vor putea participa la sondajele scurte, propuse de Secretariatul Consiliului Economic, despre situația la moment în diferite sectoare, provocările principale și propuneri de depășire a acestora, oferind informația importantă pentru deciziile luate de Prim-ministru și ministere.

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea modului de formare a prețurilor la produsele social-importante, conform atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare. În context, în perioada imediat următoare, pe întreg teritoriul țării se vor desfășura acțiuni de verificare a modului de formare a prețurilor la produsele social-importante în unitățile de comerț cu amănuntul.  Pentru nerespectarea modului de formare a prețului la produsele social-importante, prin majorarea adaosului comercial peste limita permisă, comerciantul este sancționat prin încasarea venitului ilicit obținut de la majorarea adaosului comercial și cu aplicarea sancțiunii în proporție de 100%. 

În prezentul articol se expun reglementările juridice, modalitățile de contabilizare și efectele fiscale ale transmiterii/primirii drepturilor de folosință a activelor corporale în calitate de aport în capitalul social al societății cu răspundere limitată (în continuare – SRL). Acest complex de aspecte este abordat atât din perspectiva investitorului (fondatorului, asociatului)

În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 27 000 lei pe an.       Astfel, în cazul în care contribuabilul a obținut un venit impozabil ce constituie 360 000 lei și mai mult, scutirea personală nu poate fi utilizată.

Urmează sau nu entitatea să rețină impozit pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana fizică a vândut metal feros? Potrivit art. 90 alin. (1)-(4) din CF impozitul pe venit la sursa de plată se reține, în mod obligatoriu, de către orice:a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activități independente conform cap. 102 şi activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din CF;b) nerezident care desfăşoară activitate conform art. 5 pct. 151);c) reprezentanță

Guvernul a susținut proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare care, în opinia autorilor, vine cu reglementări mai clare în vederea  realizării activităților vizate.   Inițiativa a fost elaborată de către Ministerul Justiției în baza rezultatelor unui studiu, care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.

Primul mecanism de avertizare timpurie pentru companiile aflate în dificultate a fost elaborate de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii în parteneriat cu Ministerul Economiei. Mecanismul va contribui atât la evitarea dificultăților financiare ale companiilor, cât și la diminuarea efectelor negative ale crizei actuale, fiind conceput prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”.   Prin această aplicație antreprenorii care se confruntă cu dificultăți în afaceri, vor putea face o radiografie a companiei, fiind detectate punctele vulnerabile ale afacerii, iar, ulterior, vor putea beneficia de mentorat pentru redresarea și resetarea managementului.

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

Incubația ouălor de diferite specii de păsări în aspect industrial are loc în incubatoare. Incubația, în aspect tehnologic se tratează ca proces de dezvoltare naturală sau artificială a embrionului de păsări sub influența anumitor factori fizici (temperatură, umiditate etc.). Incubatorul însă reprezintă o instalație specială amenajată,

Proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare, în opinia autorilor, va reglementa mai clar realizarea activităților vizate, a fost propus de Ministerul Justiției pentru consultări publice. Propunerile au fost elaborate în urma unui studiu care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.  

Serviciul Fiscal de Stat se conduce în activitatea sa de motto-ul „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”. Astfel, în perioada septembrie-octombrie anul curent, autoritatea fiscală a realizat două sondaje de opinie, privind integritatea angajaților autorității fiscale, precum și referitor la utilizarea serviciilor fiscale electronice, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”, lansat recent în exploatare industrială. Chestionarele au fost completate de peste 300 de contribuabili.

Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu anumite provocări ce țin de lipsa personalului calificat, precum și de programe educaționale ce ar spori competențele angajaților din domeniu. În acest context, autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul ordinului Agenției Achiziții Publice (AAP) cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice. Elaborarea cadrului normativ de reglementare a procesului de certificare, stabilirea instituției de învățământ pentru desfășurarea procesului de instruire, a programului de instruire și aprobarea candidaților vor fi puse în sarcina AAP.  

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

  Care este tipul declarației ce urmează să prezinte Gospodăria Țărănească (GȚ), care nu este înregistrată ca plătitori de TVA și are 2 angajați, dar pe parcursul perioadei fiscale 2021 a beneficiat de munca a 5 zilieri ?   În conformitate cu art. 83 alin. (11) din Codul fiscal,  prin derogare de la prevederile art. 83 alin.(2) lit.d) din CF, întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit.