Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi ceilalţi oficiali ai instituţiei pregătesc o serie de posibile măsuri neconvenţionale de combatere a riscului instalării unei inflaţii scăzute pentru o lungă perioadă de timp, de la dobânzi negative la lichidităţi destinate băncilor.

România poate fi o destinaţie preferată de turiştii care caută experienţe autentice, respectiv cei din noile generaţii (generaţia Y), pentru care lipsa infrastructurii nu este un impediment, ci dimpotrivă o atracţie, potrivit Ernst & Young.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna septembrie 20141 Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în septembrie 2014 faţă de august 2014 a constituit 100,8%, iar faţă de septembrie 2013 – 104,8% (informativ: în septembrie 2013 faţă de august 2013 IPC a marcat 101,1% şi faţă de septembrie 2012 – 103,9%)2. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,8 la sută a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,7 la sută, la mărfurile nealimentare – cu 1,4 la sută şi la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,2 la sută (Tabelul 1).

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a păstrat neschimbate ratele instrumentelor politicii monetar-creditare. Potrivit agenţiei „Infotag”, cu referire la BNM, rata de bază la operaţiunile pe termen scurt a post păstrată la nivelul a 3,5%, la creditele overnight – 6,5%, depozitele overnight – 0,5%. Nu s-a schimbat şi norma rezervelor obligatorii din sursele atrase – 14%.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Ținînd cont de faptul că la locul de muncă copilul a beneficiat de scutirea personală, în luna septembrie, cînd acesta a revenit la lecții, urmează ca angajatul să depună cerere pentru a se refuza de scutirea pentru persoana întreținută?

Economia Republicii Moldova a continuat ritmul de creștere și în acest an, deși se atestă o încetinire după saltul înregistrat la sfîrșitul anului 2013. Datele sînt prezentate în noua ediție a „Macromonitorului CSI”, publicat de Direcția analitică a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare. Potrivit experților băncii, în trimestrul I al anului 2014, PIB-ul Moldovei a crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează NOI.md.

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 9 516 lei pentru anul 2014.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis să mențină rata de bază la nivelul actual de 3,5% anual, relatează NOI.md. De asemenea, BNM a decis să mențină la același nivel rata la creditele overnight – 6,5% și la depozitul overnight – 0,5%.

Articolul 35 din CF reglementează scutirea pentru persoanele întreținute. Astfel, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă stabilită anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea are un alt cuantum.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Serviciul Fiscal de Stat este ferm angajat pe calea modernizării și eficientizării, schimbările în bine în activitatea instituției, produse într-o perioadă scurtă de timp, fiind remarcate și apreciate de către contribuabili.

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în august 2014 faţă de iulie 2014 a constituit 99,6%, iar faţă de august 2013 – 105,1% (informativ: în august 2013 faţă de iulie 2013 IPC a marcat 99,8% şi faţă de august 2012 – 103,7%)2.

Interviu oferit ziarului Capital Market de Olesea Fortuna, preşedinte al Global Entrepreneurship Network Moldova (GEN – Reţeaua Globală a Antreprenoriatului).

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognoza de creştere a economiei Moldovei pentru anul 2014 la 2,0 la sută, faţă de 3,5 la sută, cît anticipa anterior. Previziunile au fost revăzute după misiunea FMI care a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în perioada 25 septembrie – 7 octombrie 2014 în contextul procesului de monitorizare post-program, informează MOLDPRES. “Anul viitor se anticipează o relansare a activităţii economice, totodată există riscuri sporite de încetinire a creşterii economice. După restabilirea puternică a activităţii economice în anul trecut, ritmul de creştere economică va încetini pînă la aproximativ 2 la sută în 2014, ca urmare a creşterii moderate a producţiei sectorului agricol, reducerii activităţii economice a partenerilor comerciali principali ai Moldovei şi impunerii restricţiilor la importul produselor moldoveneşti”, se spune într-un comunicat difuzat în după-amiaza zilei de astăzi de FMI.

Odată cu operarea modificărilor în art.35 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 64 din 11.04.2014 (Monitorul Oficial nr.110-114/286 din 09.05.2014), persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos: