Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

Prețul achitat de operatorii de transport rutier pentru eliberarea actelor permisive de către Agenția Națională Transport Auto (ANTA) ar putea fi diminuat, ceea ce va permite reducerea costurilor operaționale ale operatorilor.   Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat proiectul de lege ce conține modificări în mai multe acte normative, acesta având drept scop susținerea activității operatorilor de transport rutier pentru depășirea situațiilor create de criza pandemică, a fluctuațiilor de pe piața carburanților și necesitatea de ocolire a teritoriului Ucrainei, care au un impact major în creșterea costurilor operaționale.

La 10 decembrie 2022, Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic va fi substituită de Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere, ambele acte stipulând că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care sunt utilizate ca metodă de autentificare. În continuare vom prezenta unele aspecte ce țin de valoarea juridică a semnăturilor electronice, în funcție de tipul acestora, și modul de recunoaștere în cazul în care respectivele semnături urmează a fi utilizate pentru autentificarea actelor contabile.

Autoritățile au elaborat proiectul  legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice, ce instituie norme ce țin de certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor referitoare la această producție și de publicitatea ei, precum și norme privind efectuarea controalelor.   Proiectul este elaborat la recomandarea experţilor antrenaţi în misiunile TAIEX pentru implementarea programului „Suport Strategic în domeniul agriculturii ecologice din Republica Moldova” și  vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Progresele în procesul de implementare a Foii de parcurs pentru impulsionarea digitizării economiei naționale și dezvoltării comerțului electronic (pachetul de digitalizare a economiei), precum și noile propuneri pentru elaborarea Pachetului digitalizării nr.2, au fost prezentate astăzi, 18 iunie, în cadrul unei ședințe desfășurate pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Reamintim că, în luna iulie 2020,  Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs, scopul acesteia fiind facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri,

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională stabilirea obligației generale de achitare a serviciilor de încălzire în cazul apartamentelor deconectate de la sistemul centralizat de încălzire, fără a lua în considerare circumstanțele specifice ale fiecărui caz în mod particular.   Astfel, prin Hotărârea nr. 4, Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității art. 42 alin.12) din Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, care prevede  că, în cazul în

Comercializarea ilegală a bunurilor ce constituie ajutoare umanitare ar putea fi sancționată cu amendă de la 40 la 60 UC aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 75 la 100 UC în cazul persoanei cu funcție de răspundere. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă de modificare a Codului contravențional (CC)  ce are drept scop reglementarea răspunderii contravenționale pentru comercializarea ilegală a  acestor bunuri.    Astfel, se propune completarea CC cu articolul 3274 ce va reglementa sancționarea în cazul comercializării ilegale a acestor bunuri, iar competența stabilirii contravenției respective va aparține

În Republica Moldova ar putea fi înregistrat un brand unic pentru mierea autohtonă, în scopul promovării produselor apicole naționale. Totodată, autoritățile intenționează să creeze un registru electronic al apicultorilor.Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Programului național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova pentru anii 2021-2025 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2021-2022.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică se desfășoară de către agenţii economici pe baza autonomiei lor juridice, iar rolul statului este limitat la problemele esenţiale ce privesc apărarea şi promovarea interesului public în activitatea economică. Agenții economici trebuie să dispună liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat, disponibil după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii, susține Cabinetul de miniștri care, în cadrul ședinței de miercuri, 3 noiembrie, a dat avizat negativ proiectul de lege cu privire la modificarea art. 15 lit. b) din Codul fiscal (CF) înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați. Respectivul proiect propune introducerea

Reexaminarea dreptului la pensie ar putea fi efectuată și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, precum și în cazul survenirii unor modificări ce vizează stagiul de cotizare, dar și în cazul completării cadrului legal cu circumstanțe ce țin de perioade necontributive și de activități care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă prin care se propun modificări la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii și la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ce au ca scop asigurarea funcționării unui sistem de asigurări sociale echitabil și sustenabil financiar pe termen lung.

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop crearea cadrului normativ ce vizează dreptul angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor, suplimentare la cele oferite de către stat.

Implementarea sistemului electronic pentru eliberarea actelor permisive (SIA GEAP), acțiunile pentru stimularea utilizării platformei electronice de către autoritățile emitente, precum și extinderea Proiectului de Ameliorare a Competitivității (CEP II) au fost analizate în cadrul unei ședințe online de către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu echipa Băncii Mondiale, comunică MEI.   Astfel, SIA GEAP, dezvoltat și implementat cu suportul Băncii Mondiale, vine să materializeze unul din obiectivele promovate de Guvern pentru reducerea poverii administrative și crearea unui mediu de afaceri favorabil, iar odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, importanța Ghișeului unic online a crescut considerabil.

Lista categoriilor de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual (anexa nr.2 la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală) ar putea fi extinsă. Ministerul Afacerilor Interne a inițiat consultările publice asupra proiectului hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce poate aduce atingere la partu legi (Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj; Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova; Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova și Legea nr.1593/2002).