Personalul, activitatea căruia nu necesită prezența obligatorie la locul de muncă, va asigura munca la distanță, conducătorilor instituțiilor publice și private fiindu-le recomandată stabilirea unui regim flexibil sau special de lucru, cu atragerea la serviciu strict a personalului necesar pentru asigurarea funcționalității instituției. Aceste prevederi sunt incluse în Hotărârea nr. 42 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, adoptată astăzi, 13 ianuarie 2020.

Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul  legii cu privire la serviciile publice ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice în vederea asigurării accesibilității, calității și eficienței prestării acestora.   Potrivit proiectului, lansarea și dizolvarea unui serviciu public se înregistrează în Registrul de stat al serviciilor publice instituit de Guvern. Totodată, prestarea unui serviciu public se va realiza în conformitate cu regulamentul administrativ aprobat de Executiv. Regulamentul de prestare a serviciului public din domeniile de competență ale unei autorități publice autonome față de Guvern și responsabile față de Parlament se aprobă de organul colegial al acesteia.

Activitatea centrelor comerciale din țară va fi sistată în zilele de week-end, începând cu 17 februarie 2021. Din această zi, piețele comerciale vor activa doar în zilele de marți, joi și sâmbătă, cu excepția piețelor agricole.   Comisia naţională extraordinară de sănătate publică a decis prelungirea stării de urgenţă în sănătate publică până la data de 15 aprilie 2021, cu posibilitatea revizuirii acesteia.  

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Reglementarea activității de subvenţionare în agricultură şi mediul rural se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016 (Legea nr. 276/2016), legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale, aprobate în limita competenţelor stabilite de prevederile Legii nr. 276/2016. Unele hotărâri de Guvern vor fi menționate în continuare.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională. Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

 În cazul în care în actul de control s-a constatat încălcarea de efectuare faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de 100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislaţiei. 

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

 În perioada de prezentare de către contribuabili a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit, considerăm necesar să reiterăm unele aspecte ce țin de perfectarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale – forma ONG17.   Astfel, legislația în vigoare stabilește că, din data înregistrării organizaţiei necomerciale1 (ONC) la Agenția Servicii Publice, organizația este scutită de plată impozitului pe venit în cazul în care respectă cerințe specificate la alin. (2) al art. 52 din Codul fiscal2. Respectiv, pentru a fi scutită de plata impozitului pe venit, ONC nu trebuie să depună  cereri suplimentare la organul fiscal. Totodată, scutirea de plata impozitului pe venit nu semnifică că ONC este

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa