Forma BIJ 21 Calculul impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar va consta din trei părți: tabelul nr. 1 – Date generale; tabelul nr. 2 – Informația privind bunurile imobiliare care au participat la calcularea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar; tabelul nr. 3 – Informația privind sumele calculate ale impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar, repartizate pe localități.  Serviciul Fiscal de Stat a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului ce vine să substituie Forma BIJ 17 şi a instrucţiunii privind modul de completare şi de prezentare a BIJ 21.

Executorii judecătorești vor fi obligați să ridice mijloacele de transport declarate în căutare în termen de trei zile lucrătoare de la momentul comunicării reţinerii acestora de către organele afacerilor interne. Parlamentul a votat săptămâna trecută în lectură finală un proiect de lege ce vine cu modificări la Codul de executare și la Legea privind executorii judecătorești.

Preţurile producătorului la produsele agricole în primele trei luni ale anului 2020 faţă de perioada respectivă a anului 2019 au crescut cu 8,8%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale preţurile s-au majorat în medie cu 15,9%, aceasta fiind determinată de creșterea preţurilor la struguri de soiuri de masă de 2 ori, fructe sămânțoase – cu 67,7%, floarea soarelui – cu 23,3%, culturi leguminoase pentru boabe – cu 14,1%, rapiță – cu 12,8%, cartofi – cu 9,8% și porumb – cu 8,1%.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Astăzi, 17 iulie 2020, în „Monitorul Oficial” a fost publicat Ordinul nr.83 al Ministerului Finanțelor privind completarea Ordinului ministrului finanţelor nr.172 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2020”. Oferim textul integral al documentului care a intrat în vigoare la momentul publicării.   În scopul ajustării modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional la modificările introduse în Clasificaţia bugetară                                                              ORDON:  

În primele trei luni ale anului curent au fost eliberate 477 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale sau cu 16,8% mai puțin comparativ cu ianuarie-martie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Distribuția după mediul de rezidență indică că, în ianuarie-martie 2020, în mediul urban au fost eliberate 257 autorizații de construire, ceea ce constituie cu 26,4% mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. În mediul rural au fost eliberate 220 autorizații, în scădere cu 1,8% față de ianuarie-martie 2019.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori). Potrivit art. 2162 alin. (4) din Codul civil, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moştenitor.

„Atât sprijinul financiar, cât și instruirea sau consultanța specializată pentru replanificarea resurselor, digitalizarea afacerii și intrarea pe piețe noi sunt extrem de importante pentru a minimiza efectele crizei. În acest sens, Ministerul Economiei și Infrastructurii împreună cu ODIMM au lansat mai multe instrumente de suport destinate antreprenorilor afectați de criză. Totodată,  în momentul de față lucrăm la dezvoltarea primului Mecanism de Avertizare Timpurie care va oferi servicii de consultanță și mentorat pentru companiile aflate în dificultate”, a declarat Iulia Costin la evenimentul dedicat Proiectului transnațional DanubeChance2.0, în cadrul căruia peste 30 de antreprenori din Republica Moldova au beneficiat de un program educațional privind depășirea crizei în afaceri.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

Se admite ca, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de până la 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.   În ședința Legislativului din 9 iulie 2020 au fost operate modificări în circa 20 de articole din Codului muncii (CM), fiind votate în lectură finală trei proiecte de lege în acest sens.  

Trecerea de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre atragerea investiţiilor, implementarea inovaţiilor, stimularea exporturilor, susţinerea dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor economice mondiale sunt prioritățile proiectului Programului de susţinere a afacerilor cu potenţial înalt de creştere si internaţionalizarea acestora. Documentul este elaborat de Ministerul Economiei și infrastructurii, urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern și implementat prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Autorii proiectului menționează că, acum opt ani, a fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, obiectivele căreia sunt

În următorul număr al revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 7(62)) ce va ieși în curând de sub tipar în zilele următoare, am pregătit pentru cititorii noștri, tradițional, articole utile și extrem de actuale.   Astfel, în acest număr este publicat Ghidul privind amortizarea mijloacelor fixe: aspecte contabile și fiscale, autorul acestuia fiind Marina Brihuneț. Articolul va fi disponibil în rubrica Practica fiscală. Tot în această rubrică veți găsi detalii cu privire la aspectele fiscale și de raportare aferente contractului de împrumut, descrise de Victoria Belous.

Circa 300 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, instituțiilor de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au participat la o conferință internațională online, în cadrul căreia în Republica Moldova a fost lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor. Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.

La data de 31 martie curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 4129,8 mil. lei, ceea ce reprezintă 22,7% din suma precizată de 18170,5 mil. lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Impozitele și taxele reprezintă 20,5% din venituri, constituind 834,1 mil. lei, dintre care 662,7 mil. lei provin din impozitul pe venit. Impozitul pe proprietate a constituit 19,1 mil. lei din suma precizată de 532,3 mil. lei. În același timp, din achitarea taxei pe valoare adăugată s-au colectat 23,5 mil. lei din suma precizată pentru anul curent de 136,8 mil. lei, iar din accize – 0,9 mil. lei din suma aprobată de 2,1 mil. lei.

În ianuarie-martie 2020, importurile de mărfuri au constituit $1365,8 mil., cu 0,1% mai mult decât în perioada similară din anul 2019. Totodată, deficitul balanței comerciale în luna martie 2020 a fost de $290,7 mil., majorându-se cu $51,2 mil. față de cel înregistrat în luna februarie 2020, iar comparativ cu luna martie 2019 – cu $14,6 mil., potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Din țările Uniunii Europene au fost importate mărfuri în valoare de $647,7 mil., deținând o pondere de 47,4%, iar din țările CSI – în sumă de $341,6 mil. sau 5,0% în totalul importurilor. În perioada de raportare au crescut livrările de mărfuri și servicii din Turcia, Polonia, Grecia, Franța, Singapore, Portugalia, Pakistan, Spania, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Arabia Saudită, Letonia, Germania etc. În același timp, s-au diminuat importurile din Federația Rusă, China, Austria, Italia, România, Belarus, Elveția, SUA etc.

Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

Proiectul de lege ce va reglementa constituirea, activitatea, reorganizarea și lichidarea grupurilor de acțiune locală (GAL) va fi examinat astăzi, 1 octombrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) în colaborare cu Rețeaua Națională LEADER.   Necesitatea promovării proiectului a fost determinată de modificările produse prin Legea nr. 17 din 20 februarie 2020 la Legea nr. 276 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural și care se referă la crearea Programului de stat LEADER, finanțat din surse publice cu o valoare de până la 5% din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar   va fi completată cu anexa ce va reglementa modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul respectiv. Proiectul  a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.   Potrivit documentului, sistemul de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar are drept scop sistematizarea funcțiilor generice conform grupurilor ocupaționale și subgrupurilor de funcții în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili poziționarea acestora în ierarhia funcțiilor existente în sectorul bugetar.